luni, 24 octombrie 2011

Dezbaterea ”Educatie la firul ierbii”- editia a doua

Sâmbăta trecută am participat la cea de-a doua ediție a dezbaterilor ”Educație la firul ierbii”, eveniment organizat de Institutul de Management și Dezvoltare Durabilă, partener al organizației pe care o conduc în numeroase alte proiecte.
Evenimentul a fost moderat de către jurnalistul Robert Turcescu, iar dintre invitati menționez: Conf. Univ. Dr. Mireille Rădoi – Director General Biblioteca Central Universitară “Carol I”, Raluca Antonescu – Fondator “Antonescu PR Consulting”, Dragoș Novac - Fondator Metropotam, Alida Ristea – Președine Fundația Avatar, Elena Gaspar- Coordonator Comunicare Asociația Environ, Andreea Stoiciu – Director IMDD.
Cele doua sesiuni ale evenimentului au vizat educația, temă lansată în cadrul primei ediții ”Educație la firul ierbii” de către IMDD și protecția mediului, prin proiectul comun “Nouă ne pasă de viitorul mediului! Ești alături de noi?”, susținut de Fundația Avatar. Discuțiile s-au axat pe următoarele teme: voluntariat, implicare în comunitate, ecologie și protecția mediului.
Una dintre concluziile rezultate din dialogul cu tinerii participanți a fost aceea că datorită vârstei lor aceștia se pot adapta mult mai ușor la contextul social actual, iar activitățile extracurriculare pe care le desfășoară îi transformă într-un model demn de urmat. Feed-back-ul primit în timpul discuțiilor din partea tinerilor a fost peste așteptări, relevând faptul ca cei mai multți dintre fie că deja sunt voluntari, fie că își doresc să participe la activități de voluntariat în viitor.
Un alt subiect important al dezbaterii a fost dezvoltarea durabilă, cu o dublă dimensiune: individuală – ca responsabilitate a fiecăruia dintre noi și colectivă, reprezentată de măsurile socio-economice implementate și asumate.

vineri, 21 octombrie 2011

Despre dezvoltarea durabilă

Dezvoltarea economică durabilă este un tip sau o formă de dezvoltare economică ce asigură satisfacerea cerinţelor prezente de consum fără a le compromite sau prejudicia pe cele ale generaţiilor viitoare. Dezvoltarea economică durabilă sau viabilă nu poate fi limitată la cercetarea economică şi la asigurarea calităţii mediului ambiant, ci trebuie să cuprindă şi crearea cadrului favorabil pentru soluţionarea problemelor sociale cu care se confruntă individul şi colectivităţile. În această viziune, îmbogăţită după Conferinţa de la Rio de Janeiro, dezvoltarea economică durabilă sau viabilă reprezintă forma, sau tipul de dezvoltare care îmbină armonios, echilibrat, realizarea creşterii economică, protecţia mediului înconjurător, justiţia socială şi democraţia. Până în anul 1987 au fost identificate 60 de definiţii ale conceptului ce trebuia să redea conţinutul acelui proces de dezvoltare care să nu stopeze creşterea economică aşa cum se preconiza în primul rând. Iată câteva dintre ele:

"Dezvoltarea durabilă corespunde cerinţelor prezentului fără să compromită posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi " - Comisia Naţiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator şi Dezvoltare.

"Prin urmare, pot spune ca pământul aparţine fiecărei generaţii pe durata existenţei sale, care i se cuvine pe deplin şi în intregime, nici o generaţie nu poate face datorii mai mari decât pot fi plătite pe durata propriei existenţe"- Thomas Jefferson, 6 Septembrie 1789.

"Durabilitatea este doctrina de urgenţă prin care dezvoltarea şi progresul economic trebuie să aibă loc şi să se menţină de-a lungul timpului, în limitele stabilite de ecologie în sensul cel mai larg prin interdependenţa fiinţelor umane şi slujbelor lor, biosferei şi legilor fizicii şi chimiei care o guvernează... Rezultă că protecţia mediului şi dezvoltarea economică sunt într-adevar procese antagonice" - William D. Ruckelshaus, "Toward a Sustainable World," Scientific American, September 1989.

"Cuvantul durabil (de susţinere) are rădăcini în limba latină, subtenir insemnând "a stavili/reţine" sau "a sprijini de jos". O comunitate trebuie să fie sprijinită de jos-de către locuitorii actuali şi viitori. Unele locuri, prin combinarea specifică a caracteristicilor fizice, culturale şi poate spirituale, inspiră oamenii să aibă grijă de comunitatea lor. Acestea sunt locurile în care durabilitatea are cele mai mari şanse de existenţă (menţinere)" - Muscoe Martin, "A Sustainable Community Profile," from Places, 1995.

"Un efort de susţinere a comunităţii constă în adoptarea unor sisteme pe termen lung, integrate, de dezvoltare şi realizare a unei comunităţi viabile prin luarea în considerare a problemelor economice, de mediu şi sociale. Alte elemente importante ale unor astfel de eforturi sunt cultivarea unei semnificaţii categorice comunităţii şi făurirea de parteneriate şi inţelegeri între mandatari. Punctul de concentrare şi mărimea eforturilor durabilităţii depind de condiţiile locale, inclusiv de resurse, acţiuni politice, individuale şi de trăsăturile remarcabile ale comunităţii. Demersurile pentru susţinerea comunităţilor au fost aplicate chestiunilor privind expansiunea urbană, dezvoltarea şi progresul economic, conducerea (administrarea) ecosistemului, agriculturii, clădiri ecologice, conservarea energiei şi prevenirea poluării. Multe dintre aceste chestiuni şi alte asemenea probleme ale comunităţii nu pot fi abordate cu uşurinţă, prin moduri sau elemnte tradiţionale, în societatea noastră. Mulţi oameni consideră ca este mai bine ca astfel de probleme să fie tratate prin metode de abordare mai cooperante şi holistice, deoarece asemenea probleme sunt confuze, multidisciplinare, multiorganizaţionale, cu mize multiple şi multisectoriale în natura lor" - Beth E. Lachman, Critical Technologies Institute, "Linking Sustainable Community Activities to Pollution Prevention: A Sourcebook," April 1997.

La nivel statal, dezvoltarea durabilă se poate defini drept capacitatea unui sistem naţional de a realiza echilibru între condiţiile sociale, economice, tehnice şi de mediu în procesul de evoluţie, în timp ce la nivel industrial aceasta presupune modelarea activităţilor care optimizează profiturile economice şi sociale pentru generaţia contemporană, fără a primejdui potenţialul corespunzător unor beneficii destinate generaţiilor viitoare.


miercuri, 12 octombrie 2011

S-a stins din viață Ion Diaconescu

S-a stins din viaţă dl. Ion Diaconescu, preşedintele Camerei Deputaţilor, 1996-2000, preşedintele Convenţiei Democratice din România, 1997-2000. Din 1936 până în 1947 a fost un membru marcant al Partidului Naţional Ţărănesc iar după 1989 a fost în conducerea Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat devenind preşedinte PNŢCD între 1997-2000. Erou al rezistenţei anticomuniste din România a devenit un simbol al cinstei şi onoarei în viaţa politică pentru perioada tranziţiei postcomuniste. Ion Diaconescu a murit la vârsta de 94 de ani, dintre care 17 de temniță comunistă. Ion Diaconescu a fost continuatorul lui Corneliu Coposu în politica romaneasca. Fără inţelepciunea și inteligența lui Ion Diaconescu nu ar fi fost posibilă unificarea opoziţiei democratice şi schimbarea cursului istoriei post-decembriste a României. Personal, am avut onoarea de a-l cunoaște și de a lucra cu dl. Ion Diaconescu în cadrul Convenției Democratice din România iar amintirea pe care i-o păstrez, pe lângă aceea de mare om politic și simbol al mișcării țărăniste în România este cea a unui lider care întotdeauna avea o vorbă bună pentru tineri, fiind un puternic susținător al lor.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!