joi, 21 februarie 2013

Bugetul UE – Viitorul nu sună foarte bine!

Bugetul Uniunii Europene este actul care autorizează în fiecare an finanțarea ansamblului activităților și intervențiilor comunitare. În funcție de acesta pot fi observate în fiecare an prioritățile și orientările politice comunitare. Evoluția sa de-a lungul timpului reflectă transformările succesive ale construcției europene. În 1970, bugetul comunității era de 3,6 miliarde ecu ( la 1 ian. 1999, 1ecu = 1 euro) și era constituit aproape în totalitate din fonduri pentru cheltuielile legate de politica agricolă comună.

Aceasta este teoria. Practic bugetul arata orientarea economică viitoare, predicţiile de creştere economică dar şi domeniile pe care statele Uniunii le considera că trebuie îmbunătăţite.  Având în vedere acest lucru, Bugetul Uniunii ar trebui să indice trendul evoluţiei economico-sociale în următorii şase ani. “Bugetul european nu este o operaţiune contabilă. Viaţa, supravieţuirea regiunilor, a unor întregi grupuri sociale depind de acest buget” cum spune şi Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European.

Problemă însă este că Bugetul 2007 – 2013 nu a putut prevedea criză economică. Bugetul a fost alcătuit însă în perioada de boom economic iar prevederile lui de atunci exced posibilităţile statelor de acum.

Uniunea Europeană a propus pentru perioada 2014 - 2020 un buget de 1025 miliarde euro, dintre care 376 miliarde euro sunt alocaţi instrumentelor politicii de coeziune 2014 - 2020, 40 miliarde euro pentru facilitatea Conectarea Europei care finanţează proiectele transfrontaliere de energie, transport şi tehnologia informaţiei, iar 649 miliarde merg către politica de agricultură, cercetare, externe, etc. Acesta este mai mare decât bugetul UE pentru 2007-2013 care a fost de 862,36 miliarde euro.

Cu toate că statele UE sunt afectate de criză economică liderii Parlamentului European nu înţeleg acest lucru şi doresc un buget crescut, conform trendului de până acum al bugetelor UE. Aici există o diferenţă de opinie între membrii Consiliului European care au aprobat acest buget fiind mulţumiţi de faptul că valoarea Uniunii se poate menţine la volumele din 2007 deşi nevoile sociale au crescut datorită crizei faţă de anul 2007, generând un deficit  de resurse, şi membrii Parlamentului care văd în acest buget un colac de salvare pentru economiile ţărilor lor. Astfel Preşedintele Partidului Popular European, Joseph Daul, a spus "În acest moment, în faţa unor state care nu mai pot face totul, concetăţenii noştri au nevoie de valoarea adăugată a Europei”
Cu toate acestea avem şi o propunere realistă a şefului PPE “Vrem un angajament ferm asupra unei clauze de revizuire, în doi sau trei ani, pentru a permite noului Parlament să revadă acest buget”, ceea ce ne duce cu gândul fie la posibilitatea reală ca acest buget să nu poată fi respectat sau la speranţa că economiile europene vor creşte şi atunci va trebui să crească şi Bugetul să nu ne aflam în situaţia bugetului actual.

Pe lângă faptul că bugetul este prea redus, aceştia atrag atenţia şi asupra diferenţei de 51,5 miliarde euro dintre angajamente şi plăţile anticipate. Parlamentarii susţin că finanţarea deficitului încalcă articolul 323 din tratatul UE, care îi interzice blocului comunitar să aibă deficit bugetar. În plus se mai pune problema pierderii competitivităţii faţă de restul economiilor mondiale prin lipsa finanţării în domenii economice cheie.

România ar putea accesa aproape 40 miliarde de euro de la UE în următorii șapte ani. Însă  rata mică de absorţie de până acum face creşterea bugetului o discuţie inutilă şi exista chiar posibilitatea să ajungerm contributor net peste şapte ani.

Un viitor care nu sună tocmai bine!