luni, 5 ianuarie 2015

Interviu acordat Focus-Energetic.ro

Consumatorii protejați de ANRE

Marius VladuÎntr-un interviu acordat Focus-Energetic.ro, Marius Vladu (foto), directorul de comunicare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), a explicat cum sunt protejate drepturile consumatorilor, în special cei casnici, care sunt provocările cu care se confruntă ANRE, precum şi soluţiile pe care le preconizează specialiştii instituției. De exemplu, în prezent se lucrează la simplificarea facturilor, care vor avea un format unic la nivel național, astfel încât acestea să conțină toate informațiile, dar şi să fie ușor de înțeles de către clienți. Pe de altă parte, producătorii vor trebui să tranzacţioneze pe burse, în 2015, 45% din producţia internă de gaze naturale. De asemenea, începând cu Anul Nou, participanții la piață trebuie să raporteze detaliile contractelor angro, atât în ceea ce privește furnizarea de energie electrică și de gaze naturale, cât și transportul acestora.
- Cum stăm cu întreruperile în furnizarea energiei electrice şi gazelor naturale?
- ANRE monitorizează constant continuitatea în alimentarea cu energie electrică şi gaze naturale, iar, în acest sens, există chiar indicatori de performanță pentru asigurarea serviciilor de distribuție. Indicatorii de performanţă asigură o cuantificare a calităţii serviciului de distribuţie prestat şi se referă la continuitatea în alimentare, calitatea tehnică, precum și la calitatea comercială a serviciului. Toţi aceşti indicatori de performanță, precum și obligaţiile ce revin operatorilor în relaţiile cu consumatorii sunt definite în reglementări speciale, așa-numitele standarde de performanță pentru serviciul de distribuție.
În domeniul energiei electrice, ANRE monitorizează doi indicatori – indicele privind frecvenţa medie a întreruperilor în reţea (SAIFI) și indicele privind durata medie a întreruperilor în reţea (SAIDI). Monitorizarea se face pentru fiecare nivel de tensiune, separat pentru mediul urban şi rural. Sigur, întreruperile şi, în consecinţă, indicatorii menționați sunt clasificaţi în mai multe categorii: întreruperi planificate, întreruperi neplanificate cauzate de forţa majoră, întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori, alte întreruperi neplanificate (din cauza operatorului de distribuție).
În anul 2013, potrivit datelor analizate, valorile agregate pentru întreruperi neplanificate în mediul urban au fost relativ omogene, cu o valoare minimă de 1,6 întreruperi/an pentru Electrica Transilvania Nord şi o valoare maximă de 4,4 întreruperi/an pentru E.ON Moldova, ceea ce conduce la o valoare medie pe ţară de 3,2 întreruperi/an. Valorile agregate în privinţa duratei întreruperilor neplanificate în mediul urban sunt  între circa 100 şi 290 minute/an, cu o valoare minimă de 107 minute/an la Enel Dobrogea și de 109 minute/an la Enel Banat şi cu o valoare maximă de 283 minute/an la Electrica Transilvania Sud. Valoarea medie pe ţară a fost, în 2013, de 205 minute/an.
De asemenea, indicatorii de continuitate pentru întreruperile neplanificate au avut valori medii pe ţară mai mici, adică a crescut calitatea serviciului de distribuţie. SAIFI neplanificat s-a redus ca valoare medie pe ţară, de la 3,9 întreruperi/an în anul 2012, la 3,2 întreruperi/an în anul 2013. La nivel de operatori de distribuție, SAIDI a crescut la Electrica Transilvania Nord ( + 17 min/an), dar s-a redus la CEZ Oltenia (- 96 min/an), E.ON Moldova ( – 2 min/an), Electrica Muntenia Nord (- 173 min/an), Electrica Transilvania Sud ( – 31 min/an), Enel Banat ( – 39 min/an), Enel Dobrogea ( – 37 min/an), Enel Muntenia ( – 127 min/an). Pe ansamblul ţării, datele arată că SAIDI neplanificat a scăzut de la 271 min/an în anul 2012, la 205 min/an în anul 2013.
În ceea ce privește mediul rural, valorile agregate pentru numărul întreruperilor neplanificate variază mai puţin de la un operator de distribuție la altul, de la o valoare minimă 4 întreruperi pe an pentru Electrica Muntenia Nord, la o valoare maximă de 9 întreruperi pe an pentru Enel Banat şi o valoare medie pe ţară de 6,7 întreruperi pe an.
Valorile de ansamblu pentru durata întreruperilor neplanificate în mediul rural variază și ele de la un operator de distribuție la altul, o valoare minimă, de 317 min/an, pentru Enel Muntenia, respectiv o valoare maximă de 936 min/an pentru CEZ Oltenia şi o valoare medie pe ţară de 694 min/an. Valorile pentru Enel Dobrogea sunt de 421 min/an, pentru Enel Banat – 483 min/an şi Electrica Muntenia Nord – de 669 min/an, sub valoarea medie pe ţară.
De altfel, concluziile analizei sunt detaliate în raportul anual privind realizarea indicatorilor de performanță pentru anul 2013 (publicat la pagina de internet a ANRE), în care se găsesc prezentate și date comparative cu anii trecuți, comparații care merg, în unele cazuri, până în anul 2008.
- Cum stăm cu numărul reclamaţiilor privind ȋntreruperile energiei electrice/gazelor naturale?
- Numărul de reclamaţii privind ȋntreruperea energiei electrice înregistrate la ANRE în decembrie 2014 este de 228, dintre care 98% se referă la ȋntreruperi neplanificate și 2% la înregruperile planificate. În anul 2013, numărul reclamațiilor a fost de 198, iar 99% dintre acestea s-au referit la ȋntreruperi neplanificate și 1% la înregruperile planificate, iar în 2012 reclamanțiile înregistrate au fost în număr 177 (99% ȋntreruperi neplanificate și 1% planificate). Cauza principală a ȋntreruperilor în alimentarea cu energie electrică a constituit-o defectarea izolaţiei componentelor instalaţiilor electrice de medie și joasă tensiune aflate ȋn gestiunea operatorilor de distribuţie.
În ceea ce privește domeniul gazelor naturale, în anul 2014 au fost înregistrate 11 reclamaţii privind ȋntreruperea furnizării, 90,9% referindu-se la ȋntreruperi neplanificate și 9,09% la ȋntreruperi planificate. În 2013 au fost înregistrate 7 reclamații, 71,42% referindu-se la ȋntreruperi neplanificate și 28,57% la ȋntreruperi planificate, iar, în 2012, au fost înregistrate 9 reclamații, 88,88% referindu-se la ȋntreruperi neplanificate și 11,11% la ȋntreruperi planificate.
Creşterea numărului de reclamaţii primite la ANRE nu înseamnă că distribuitorii şi-au făcut treaba mai rău. Înseamnă şi că atât ANRE, cât şi companiile din domeniu şi-au făcut treaba mai bine, cel puţin în ceea ce priveşte informarea consumatorilor. Când noua echipă a preluat conducerea Autorităţii (n.r. – la sfârşitul anului 2012), mulţi români credeau că Guvernul stabileşte preţurile reglementate la energie electrică şi gaze naturale, că Guvernul este responsabil cu monitorizarea şi controlul acestor domenii, că Guvernul trebuie sesizat de nereguli în sector. Am dus campanii de informare, am modificat şi site-ul propriu (l-am simplificat, l-am făcut mai prietenos cu utilizatorii), am încheiat protocoale cu organizaţii non-guvernamentale de protecţie a consumatorilor, am determinat şi companiile în domeniu să-şi informeze clienţii, astfel că, acum, numărul celor care știu cu ce se ocupă ANRE este mult mai mare. Cred că acesta este unul dintre motivele care au dus la creşterea reclamaţiilor adresate Autorităţii. Totuşi, aceste campanii trebuie să continue, pentru că, din punctul meu de vedere, 200 de reclamaţii reprezintă încă un număr mic faţă de datele privind, de exemplu, întreruperile neplanificate pe care le analizăm.
 - Cum sunt protejate interesele consumatorilor, mai ales populaţia?
 - Pentru a asigura protecţia consumatorilor împotriva unor posibile abuzuri, discriminări sau a lipsei de transparenţă, o contribuţie importantă la asigurarea funcţionării sectorului energetic în condiţii de eficienţă şi siguranţă o reprezintă activitatea de control. Conform atribuţiilor legale, reprezentanţii ANRE fac controale în teritoriu, soluţionează petiţii, dar şi neînţelegeri contractuale.
În primul rând, controalele urmăresc ca lucrările şi serviciile în toate domeniile (producţie, transport, distribuţie, furnizare, înmagazinare, proiectare şi realizare a instalaţiilor şi echipamentelor în domeniile energiei şi gazelor) să fie realizate conform exigenţelor cerute de lege. În plus, în cadrul instituţiei noastre funcționează o structură de specialitate care primeşte şi urmăreşte rezolvarea petiţiilor. Pe de altă parte, specialiştii ANRE urmăresc implementarea legislaţiei emise şi, dacă este cazul sau dacă se consideră necesar, modifică sau completează reglementările emise în aşa fel încât consumatorii să nu aibă de suferit.
De exemplu, în prezent se lucrează la simplificarea facturilor pentru consumatorii casnici şi cei noncasnici pentru care furnizarea energiei electrice este asigurată de către furnizorii de ultima instanță (FUI). Într-o primă etapă s-a explicat fiecare componentă în parte. Acum este necesară asigurarea unui format al facturii care, pe de-o parte, să conțină toate informațiile prevăzute de legislația în vigoare, iar, pe de altă parte, să fie ușor de înțeles de către clienți şi să aibă un format unic la nivel național. De aceea, ANRE a început demersurile pentru introducerea unui model unic de factură. Astfel, ca anexă la noul format al contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice aplicabile clienţilor finali ai FUI (contracte cadru care, pentru respectarea prevederilor privind transparenţa decizională, sunt publicate pe site-ul ANRE ca documente de discuție), figurează o propunere referitoare la formatul unic al facturii, forma finală a acesteia şi a contractelor-cadru urmând să fie stabilite după primirea şi analizarea tuturor observațiilor la aceste documente de discuţie.
În același scop de asigurare a tuturor condițiilor pentru înțelegerea elementelor facturii până la aplicarea formatului unic, ANRE a solicitat furnizorilor de ultimă instanță transmiterea de explicaţii ale elementelor facturii de energie electrică. În baza informațiilor primite de la furnizori, ANRE va redacta un material care va conține explicații privind elementele facturilor utilizate de furnizorii de ultima instanță, dar şi furnizorii de ultimă instanţă vor publica informaţiile privind explicarea conţinutului facturii pe site-urile proprii.
 – Dacă unui consumator i se strică calculatorul, frigiderul etc, cum se procedează? Cui şi cum se cer daune?
 - În situaţia în care se înregistrează o abatere faţă de valorile prevăzute în contract ale indicatorilor de performanţă privind continuitatea în alimentare sau calitatea tensiunii (n.r. – dacă se întrerupe «lumina» sau dacă vine «cu noduri»), cu sau fără daune materiale, în termen de maximum 5 zile lucrătoare, consumatorul de energie (fie casnic, fie noncasnic) are dreptul să transmită o cerere de analiză/despăgubire direct părţii considerate a fi produs prejudiciul sau, după caz, furnizorului, cerere pe care acesta din urmă o transmite părţii considerate a fi produs prejudiciul. Altfel, un român, dacă se consideră prejudiciat, va transmite petiţia companiei care îi furnizează electricitatea (cel mai bine se uită pe factură ca să ştie cui trimite documentul, pentru că sunt 8 mari furnizori către populaţie; deşi pot cere oricărui furnizor atestat de ANRE o cotaţie de preţ şi îşi poate schimba furnizorul de ani de zile, românii se pare că preferă furnizorii tradiţionali).
Cererea va fi însoţită de documente justificative din care să rezulte cele reclamate, inclusiv o estimare a prejudiciului provocat. În cazul clienţilor finali noncasnici este necesar să se transmită şi modul în care a acţionat personalul propriu pentru limitarea incidentului reclamat. În cazul în care este necesară analiza la faţa locului, în cel mult 10 zile lucrătoare de la primirea cererii de analiză/despăgubire, cel care reclamă este obligat să efectueze împreună cu cel reclamat şi, după caz, cu furnizorul, analiza la faţa locului a incidentului. Fiecare parte, furnizor, operator de rețea, client final, va pune la dispoziţie celorlalte părţi, gratuit, toate datele legate de incident, care sunt necesare pentru analiză. În cazul în care cel ce reclamă nu este de acord cu modul de soluţionare a cererii de despăgubire, aceasta poate apela la calea medierii, la ANRE sau se poate adresa instanţei judecătoreşti.
 - Există şi alte prevederi referitoare la ”pedepsirea” distribuitorilor?
 - Există. Legea nr. 123/2012 – Legea energiei electrice si gazelor naturale conţine și clauze referitoare la răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală în cazul încălcării prevederilor legale în domeniu. Nerespectarea contractelor-cadru aprobate de ANRE, nerespectarea standardelor de performanţă, întreruperea sau întârzierea nejustificată a alimentării constituie contravenţii, care se sancţionează cu amenzi ce pleacă de la 15.000 lei şi pot ajunge la 100.000 lei.
 – Actorii pieţei de energie se plâng că legislaţia (primară, dar, mai ales, secundară) este foarte stufoasă şi greoaie. De ce?
 - Domeniul reglementării este unul aparte, chiar singular, aş putea spune. Unicitatea lui constă în rolul conferit autorităţii de reglementare, acela de arbitru al sectorului şi pieţelor de energie electrică şi gaze naturale. Rolul autorităţii de reglementare este, în primul rând, acela de garant al asigurării echilibrului între interesele consumatorilor (care doresc să se asigure că le sunt oferite produse şi servicii în condiţii de siguranţă, la preţuri rezonabile) şi ale operatorilor (ce vor să îşi desfăşoare activitatea într-un cadru de reglementare predictibil, care să le permită realizarea investiţiilor asumate si obţinerea unui profit rezonabil.
Sunt multe reglementări, pentru că trebuie armonizată legislaţia secundară cu prevederile legislaţiei primare, dar și cu prevederile regulamentelor europene. De aceea, numai în acest an, ANRE a elaborat şi emis 86 de reglementari şi 157 de ordine aferente sectoarelor gaze naturale, energie electrică şi eficienţă energetică. Noi chiar respectăm legislaţia, inclusiv obligaţia privind transparenţa decizională. De exemplu, nu emitem reglementări de câte ori «ne trece ceva prin cap». Mai întâi venim cu propuneri, apoi urmează o consultare publică (care chiar are loc!; de fapt, orice reglementare, ordin, decizie chiar este supusă consultării publice, fiecare actor de pe piață având, în acest fel, posibilitatea să-şi exprime opinia). După consultarea publică, proiectul programului de reglementări este prezentat Comisiilor de specialitate ale Parlamentului, este apoi discutat în cadrul şedinţelor Comitetului de reglementare al ANRE şi abia apoi aprobat/avizat de către acesta.
Totuşi, trebuie să recunoaştem că, deși au fost înregistrate progrese, unele obiective încă nu au fost atinse, de aceea accentul trebuie pus, în continuare, pe diversificarea aprovizionării cu gaze, pe construirea legăturilor care lipsesc în vederea conectării zonelor izolate, pe dezvoltarea propriilor resurse energetice cu emisii reduse de carbon și pe asigurarea integrării surselor de energie regenerabile într-un mod sigur și fiabil, pe crearea unor platforme de tranzacționare lichide și înlăturarea obstacolelor administrative inutile, pe creșterea investițiilor în rețele inteligente, pe informarea, protecţia  şi responsabilizarea consumatorilor.
 – În aceeaşi idee, la gaze naturale încă nu există toate platformele de tranzacţionare care există la electricitate. De ce?
 - Piaţa de gaze naturale din România este o piaţă funcţională, aflată într-un continuu proces de evoluţie și adaptare, în vederea integrării sale în piaţa unică internă europeană. Din acest motiv, ea este mereu perfectibilă şi, implicit, şi cadrul de reglementare specific va suporta modificări şi completări. Deja, după un prim an de funcționare, operatorii pieţelor centralizate (n.r. – OPCOM şi BRM) au transmis ANRE propuneri privind noi produse şi proceduri de tranzacţionare, venind în întâmpinarea cerinţelor specifice ale participanţilor înscrişi în fiecare dintre aceste pieţe, iar, odată cu dezvoltarea și liberalizarea totală a pieței de gaze, am convingerea că tranzacţiile pe pieţele centralizate din România se va înregistra, de la an la an, o participare din ce în ce mai activă.
În plus, conform legislaţiei în vigoare, care obligă producătorii şi furnizorii la tranzacţionarea pe burse a unei cantităţi de gaze, în urma consultărilor publice, ANRE a emis un ordin prin care, în perioada aprilie-decembrie 2015, s-a introdus obligaţia de tranzacţionare pe pieţele centralizate a unei cantităţi anuale totale de gaze naturale în cuantum de 45% din producția proprie destinată consumului intern în această perioadă. Pentru anul 2016, cuantumul urmează să fie de 40%, pentru anul 2017 – de 30% şi pentru anul 2018 – de 20%. Și furnizorii de gaze vor avea  obligaţia să încheie tranzacţii pe pieţele centralizate pentru o cantitate anuală totală de gaze naturale în cuantum de 25% din cantitatea comercializată pe piaţa concurenţială în perioda martie – decembrie 2015, de 20% în anul 2016, de 15% în anul 2017 şi de 10% în anul 2018, în cazul în care cantitatea de gaze naturale astfel calculată este mai mare de 1.000 MWh.  Respectarea de către producători de gaze naturale sau operatorii economici afiliaţi acestora şi de către furnizorii licentiaţi vizaţi a obligației anuale va fi atent monitorizată de ANRE.
 – Din 2015 intră în vigoare contractele de tip REMIT. Ce înseamnă, ce presupune
 - Pe scurt, conform definiţiei, REMIT este Regulamentul privind abuzul în piață, privind procesul de evaluare și comparare a performanțelor, astfel că toţi operatorii din piaţa angro vor trebui să raporteze anumite date legate de contractele de vânzare/cumpărare de energie electrică. În cadrul Uniunii Europene, piețele angro de energie sunt din ce în ce mai interconectate. Abuzul de piață înfăptuit într-un stat membru influențează adesea atât prețurile angro ale energiei electrice și gazelor naturale, fără a ține seama de frontierele naționale, cât și prețurile cu amănuntul suportate de către consumatori. Există un regulament al UE, 1227/2011, al cărui obiectiv constă tocmai în sporirea integrității și transparenței piețelor angro de energie, prin promovarea unei concurențe deschise și echitabile pe piețe, în beneficiul consumatorilor finali. În prezent, comportamentele care subminează integritatea pieței de energie nu sunt interzise în mod expres pe unele dintre cele mai importante piețe. În vederea protejării consumatorilor finali și pentru a garanta cetățenilor europeni prețuri accesibile la energie, este esențial să se interzică astfel de comportamente!
De altfel, Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 solicită Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) monitorizarea piețelor angro din Uniunea Europeană. Pentru ca ACER să poată fi în măsură să-și îndeplinească sarcina, este necesar să îi fie furnizate, în timp oportun, seturi complete cu informații relevante.
Astfel, persoanele fizice și juridice, care efectuează tranzacţii cu produse energetice angro ce trebuie raportate la ACER, au obligaţia de a se înregistra într-un registru naţional sau european, înainte de a realiza o astfel de tranzacție. Participanții la piață trebuie să raporteze detaliile contractelor angro, atât în ceea ce privește furnizarea de energie electrică și de gaze naturale, cât și transportul acestora.
Recent, pe 17 decembrie, Comisia Europeană a adoptat și publicat Regulamentul (UE) nr. 1348/2014 privind raportarea de date, pentru punerea în aplicare a legislaţiei privind integritatea și transparența pieței angro de energie (REMIT). Prin intrarea în vigoare a acestui Regulament, autoritățile de reglementare și participanții la piață dobândesc un reper temporal bine definit în ceea ce privește calendarul de activități și sarcinile aferente REMIT.
Autoritățile naționale de reglementare sunt responsabile de informarea autorității financiare competente din statul membru și a ACER atunci când au motive întemeiate să suspecteze că, pe piețele angro de energie, se săvârșesc sau s-au săvârșit acte care constituie un abuz de piață și care influențează instrumentele financiare; în acest sens, autoritățile naționale de reglementare pot stabili forme adecvate de cooperare cu autoritatea financiară competentă din statul lor membru. De asemenea, autoritățile naționale de reglementare informează autoritatea națională din domeniul concurenței din statul lor membru, Comisia și ACER atunci când au motive întemeiate să suspecteze că, pe o piață angro de energie, se săvârșesc sau s-au săvârșit acte care pot constitui o încălcare a legislației din domeniul concurenței.
Când ACER suspectează, inclusiv pe baza unor evaluări sau analize inițiale, că s-a comis o încălcare a regulamentului, aceasta are puterea de a solicita uneia sau mai multor autorități naționale de reglementare să furnizeze orice informație legată de presupusa încălcare și de demarare a unei investigații cu privire la presupusa încălcare și de a lua măsurile corespunzătoare pentru a remedia orice încălcare descoperită. Supravegherea eficientă a piețelor angro de energie necesită monitorizarea periodică a detaliilor contractelor, inclusiv ale ordinelor de tranzacționare, precum și a datelor privind capacitatea și utilizarea instalațiilor de producție, înmagazinare, consum sau transport de energie electrică și de gaze naturale.
ACER a dezvoltat un sistem informațional propriu (ARIS), care poate identifica manipulările de piață și potențialul de manipulare transfrontalieră, între piețele de energie electrică și de gaze și, respectiv, între piețele de mărfuri și piețele de instrumente derivate, având asociate politici și standarde operaționale și de securitate bine stabilite. Totodată, autoritățile naționale de reglementare cooperează la nivel regional între ele și cu ACER, în cadrul activității de monitorizare a piețelor angro de energie.

ianuarie 4, 2015


sâmbătă, 3 ianuarie 2015

O scurta plimbare prin parc .....