Consumatorii protejați de ANRE
Într-un interviu acordat Focus-Energetic.ro, Marius Vladu (foto),
directorul de comunicare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în
Domeniul Energiei (ANRE), a explicat cum sunt protejate drepturile
consumatorilor, în special cei casnici, care sunt provocările cu care se
confruntă ANRE, precum şi soluţiile pe care le preconizează
specialiştii instituției. De exemplu, în prezent se lucrează la
simplificarea facturilor, care vor avea un format unic la nivel
național, astfel încât acestea să conțină toate informațiile, dar şi să
fie ușor de înțeles de către clienți. Pe de altă parte, producătorii vor
trebui să tranzacţioneze pe burse, în 2015, 45% din producţia internă
de gaze naturale. De asemenea, începând cu Anul Nou,
participanții la piață trebuie să raporteze detaliile contractelor
angro, atât în ceea ce privește furnizarea de energie electrică și de
gaze naturale, cât și transportul acestora.
- Cum stăm cu întreruperile în furnizarea energiei electrice şi gazelor naturale?
- ANRE monitorizează constant
continuitatea în alimentarea cu energie electrică şi gaze naturale, iar,
în acest sens, există chiar indicatori de performanță pentru asigurarea
serviciilor de distribuție. Indicatorii de performanţă asigură o
cuantificare a calităţii serviciului de distribuţie prestat şi se referă
la continuitatea în alimentare, calitatea tehnică, precum și la
calitatea comercială a serviciului. Toţi aceşti indicatori de
performanță, precum și obligaţiile ce revin operatorilor în relaţiile cu
consumatorii sunt definite în reglementări speciale, așa-numitele
standarde de performanță pentru serviciul de distribuție.
În domeniul energiei electrice, ANRE
monitorizează doi indicatori – indicele privind frecvenţa medie a
întreruperilor în reţea (SAIFI) și indicele privind durata medie a
întreruperilor în reţea (SAIDI). Monitorizarea se face pentru fiecare
nivel de tensiune, separat pentru mediul urban şi rural. Sigur,
întreruperile şi, în consecinţă, indicatorii menționați sunt clasificaţi
în mai multe categorii: întreruperi planificate, întreruperi
neplanificate cauzate de forţa majoră, întreruperi neplanificate cauzate
de utilizatori, alte întreruperi neplanificate (din cauza operatorului
de distribuție).
În anul 2013, potrivit datelor
analizate, valorile agregate pentru întreruperi neplanificate în mediul
urban au fost relativ omogene, cu o valoare minimă de 1,6 întreruperi/an
pentru Electrica Transilvania Nord şi o valoare maximă de 4,4
întreruperi/an pentru E.ON Moldova, ceea ce conduce la o valoare medie
pe ţară de 3,2 întreruperi/an. Valorile agregate în privinţa duratei
întreruperilor neplanificate în mediul urban sunt între circa 100 şi
290 minute/an, cu o valoare minimă de 107 minute/an la Enel Dobrogea și
de 109 minute/an la Enel Banat şi cu o valoare maximă de 283 minute/an
la Electrica Transilvania Sud. Valoarea medie pe ţară a fost, în 2013,
de 205 minute/an.
De asemenea, indicatorii de continuitate
pentru întreruperile neplanificate au avut valori medii pe ţară mai
mici, adică a crescut calitatea serviciului de distribuţie. SAIFI
neplanificat s-a redus ca valoare medie pe ţară, de la 3,9
întreruperi/an în anul 2012, la 3,2 întreruperi/an în anul 2013. La
nivel de operatori de distribuție, SAIDI a crescut la Electrica
Transilvania Nord ( + 17 min/an), dar s-a redus la CEZ Oltenia (- 96
min/an), E.ON Moldova ( – 2 min/an), Electrica Muntenia Nord (- 173
min/an), Electrica Transilvania Sud ( – 31 min/an), Enel Banat ( – 39
min/an), Enel Dobrogea ( – 37 min/an), Enel Muntenia ( – 127 min/an). Pe
ansamblul ţării, datele arată că SAIDI neplanificat a scăzut de la 271
min/an în anul 2012, la 205 min/an în anul 2013.
În ceea ce privește mediul rural,
valorile agregate pentru numărul întreruperilor neplanificate variază
mai puţin de la un operator de distribuție la altul, de la o valoare
minimă 4 întreruperi pe an pentru Electrica Muntenia Nord, la o valoare
maximă de 9 întreruperi pe an pentru Enel Banat şi o valoare medie pe
ţară de 6,7 întreruperi pe an.
Valorile de ansamblu pentru durata
întreruperilor neplanificate în mediul rural variază și ele de la un
operator de distribuție la altul, o valoare minimă, de 317 min/an,
pentru Enel Muntenia, respectiv o valoare maximă de 936 min/an pentru
CEZ Oltenia şi o valoare medie pe ţară de 694 min/an. Valorile pentru
Enel Dobrogea sunt de 421 min/an, pentru Enel Banat – 483 min/an şi
Electrica Muntenia Nord – de 669 min/an, sub valoarea medie pe ţară.
De altfel, concluziile analizei sunt
detaliate în raportul anual privind realizarea indicatorilor de
performanță pentru anul 2013 (publicat la pagina de internet a ANRE), în
care se găsesc prezentate și date comparative cu anii trecuți,
comparații care merg, în unele cazuri, până în anul 2008.
- Cum stăm cu numărul reclamaţiilor privind ȋntreruperile energiei electrice/gazelor naturale?
- Numărul de reclamaţii privind
ȋntreruperea energiei electrice înregistrate la ANRE în decembrie 2014
este de 228, dintre care 98% se referă la ȋntreruperi neplanificate și
2% la înregruperile planificate. În anul 2013, numărul reclamațiilor a
fost de 198, iar 99% dintre acestea s-au referit la ȋntreruperi
neplanificate și 1% la înregruperile planificate, iar în 2012
reclamanțiile înregistrate au fost în număr 177 (99% ȋntreruperi
neplanificate și 1% planificate). Cauza principală a ȋntreruperilor în
alimentarea cu energie electrică a constituit-o defectarea izolaţiei
componentelor instalaţiilor electrice de medie și joasă tensiune aflate
ȋn gestiunea operatorilor de distribuţie.
În ceea ce privește domeniul gazelor
naturale, în anul 2014 au fost înregistrate 11 reclamaţii privind
ȋntreruperea furnizării, 90,9% referindu-se la ȋntreruperi neplanificate
și 9,09% la ȋntreruperi planificate. În 2013 au fost înregistrate 7
reclamații, 71,42% referindu-se la ȋntreruperi neplanificate și 28,57%
la ȋntreruperi planificate, iar, în 2012, au fost înregistrate 9
reclamații, 88,88% referindu-se la ȋntreruperi neplanificate și 11,11%
la ȋntreruperi planificate.
Creşterea numărului de reclamaţii
primite la ANRE nu înseamnă că distribuitorii şi-au făcut treaba mai
rău. Înseamnă şi că atât ANRE, cât şi companiile din domeniu şi-au făcut
treaba mai bine, cel puţin în ceea ce priveşte informarea
consumatorilor. Când noua echipă a preluat conducerea Autorităţii (n.r. –
la sfârşitul anului 2012), mulţi români credeau că Guvernul stabileşte
preţurile reglementate la energie electrică şi gaze naturale, că
Guvernul este responsabil cu monitorizarea şi controlul acestor domenii,
că Guvernul trebuie sesizat de nereguli în sector. Am dus campanii de
informare, am modificat şi site-ul propriu (l-am simplificat, l-am făcut
mai prietenos cu utilizatorii), am încheiat protocoale cu organizaţii
non-guvernamentale de protecţie a consumatorilor, am determinat şi
companiile în domeniu să-şi informeze clienţii, astfel că, acum, numărul
celor care știu cu ce se ocupă ANRE este mult mai mare. Cred că acesta
este unul dintre motivele care au dus la creşterea reclamaţiilor
adresate Autorităţii. Totuşi, aceste campanii trebuie să continue,
pentru că, din punctul meu de vedere, 200 de reclamaţii reprezintă încă
un număr mic faţă de datele privind, de exemplu, întreruperile
neplanificate pe care le analizăm.
- Cum sunt protejate interesele consumatorilor, mai ales populaţia?
- Pentru a asigura protecţia
consumatorilor împotriva unor posibile abuzuri, discriminări sau a
lipsei de transparenţă, o contribuţie importantă la asigurarea
funcţionării sectorului energetic în condiţii de eficienţă şi siguranţă o
reprezintă activitatea de control. Conform atribuţiilor legale,
reprezentanţii ANRE fac controale în teritoriu, soluţionează petiţii,
dar şi neînţelegeri contractuale.
În primul rând, controalele urmăresc ca
lucrările şi serviciile în toate domeniile (producţie, transport,
distribuţie, furnizare, înmagazinare, proiectare şi realizare a
instalaţiilor şi echipamentelor în domeniile energiei şi gazelor) să fie
realizate conform exigenţelor cerute de lege. În plus, în cadrul
instituţiei noastre funcționează o structură de specialitate care
primeşte şi urmăreşte rezolvarea petiţiilor. Pe de altă parte,
specialiştii ANRE urmăresc implementarea legislaţiei emise şi, dacă este
cazul sau dacă se consideră necesar, modifică sau completează
reglementările emise în aşa fel încât consumatorii să nu aibă de
suferit.
De exemplu, în prezent se lucrează la
simplificarea facturilor pentru consumatorii casnici şi cei noncasnici
pentru care furnizarea energiei electrice este asigurată de către
furnizorii de ultima instanță (FUI). Într-o primă etapă s-a explicat
fiecare componentă în parte. Acum este necesară asigurarea unui format
al facturii care, pe de-o parte, să conțină toate informațiile prevăzute
de legislația în vigoare, iar, pe de altă parte, să fie ușor de înțeles
de către clienți şi să aibă un format unic la nivel național. De aceea,
ANRE a început demersurile pentru introducerea unui model unic de
factură. Astfel, ca anexă la noul format al contractelor-cadru de
furnizare a energiei electrice aplicabile clienţilor finali ai FUI
(contracte cadru care, pentru respectarea prevederilor privind
transparenţa decizională, sunt publicate pe site-ul ANRE ca documente de
discuție), figurează o propunere referitoare la formatul unic al
facturii, forma finală a acesteia şi a contractelor-cadru urmând să fie
stabilite după primirea şi analizarea tuturor observațiilor la aceste
documente de discuţie.
În același scop de asigurare a tuturor
condițiilor pentru înțelegerea elementelor facturii până la aplicarea
formatului unic, ANRE a solicitat furnizorilor de ultimă instanță
transmiterea de explicaţii ale elementelor facturii de energie
electrică. În baza informațiilor primite de la furnizori, ANRE va
redacta un material care va conține explicații privind elementele
facturilor utilizate de furnizorii de ultima instanță, dar şi furnizorii
de ultimă instanţă vor publica informaţiile privind explicarea
conţinutului facturii pe site-urile proprii.
– Dacă unui consumator i se strică calculatorul, frigiderul etc, cum se procedează? Cui şi cum se cer daune?
- În situaţia în care se înregistrează o
abatere faţă de valorile prevăzute în contract ale indicatorilor de
performanţă privind continuitatea în alimentare sau calitatea tensiunii
(n.r. – dacă se întrerupe «lumina» sau dacă vine «cu noduri»), cu sau
fără daune materiale, în termen de maximum 5 zile lucrătoare,
consumatorul de energie (fie casnic, fie noncasnic) are dreptul să
transmită o cerere de analiză/despăgubire direct părţii considerate a fi
produs prejudiciul sau, după caz, furnizorului, cerere pe care acesta
din urmă o transmite părţii considerate a fi produs prejudiciul. Altfel,
un român, dacă se consideră prejudiciat, va transmite petiţia companiei
care îi furnizează electricitatea (cel mai bine se uită pe factură ca
să ştie cui trimite documentul, pentru că sunt 8 mari furnizori către
populaţie; deşi pot cere oricărui furnizor atestat de ANRE o cotaţie de
preţ şi îşi poate schimba furnizorul de ani de zile, românii se pare că
preferă furnizorii tradiţionali).
Cererea va fi însoţită de documente
justificative din care să rezulte cele reclamate, inclusiv o estimare a
prejudiciului provocat. În cazul clienţilor finali noncasnici este
necesar să se transmită şi modul în care a acţionat personalul propriu
pentru limitarea incidentului reclamat. În cazul în care este necesară
analiza la faţa locului, în cel mult 10 zile lucrătoare de la primirea
cererii de analiză/despăgubire, cel care reclamă este obligat să
efectueze împreună cu cel reclamat şi, după caz, cu furnizorul, analiza
la faţa locului a incidentului. Fiecare parte, furnizor, operator de
rețea, client final, va pune la dispoziţie celorlalte părţi, gratuit,
toate datele legate de incident, care sunt necesare pentru analiză. În
cazul în care cel ce reclamă nu este de acord cu modul de soluţionare a
cererii de despăgubire, aceasta poate apela la calea medierii, la ANRE
sau se poate adresa instanţei judecătoreşti.
- Există şi alte prevederi referitoare la ”pedepsirea” distribuitorilor?
- Există. Legea nr. 123/2012 – Legea
energiei electrice si gazelor naturale conţine și clauze referitoare la
răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală în cazul
încălcării prevederilor legale în domeniu. Nerespectarea
contractelor-cadru aprobate de ANRE, nerespectarea standardelor de
performanţă, întreruperea sau întârzierea nejustificată a alimentării
constituie contravenţii, care se sancţionează cu amenzi ce pleacă de la
15.000 lei şi pot ajunge la 100.000 lei.
– Actorii pieţei de energie se plâng că legislaţia (primară, dar, mai ales, secundară) este foarte stufoasă şi greoaie. De ce?
- Domeniul reglementării este unul
aparte, chiar singular, aş putea spune. Unicitatea lui constă în rolul
conferit autorităţii de reglementare, acela de arbitru al sectorului şi
pieţelor de energie electrică şi gaze naturale. Rolul autorităţii de
reglementare este, în primul rând, acela de garant al asigurării
echilibrului între interesele consumatorilor (care doresc să se asigure
că le sunt oferite produse şi servicii în condiţii de siguranţă, la
preţuri rezonabile) şi ale operatorilor (ce vor să îşi desfăşoare
activitatea într-un cadru de reglementare predictibil, care să le
permită realizarea investiţiilor asumate si obţinerea unui profit
rezonabil.
Sunt multe reglementări, pentru că
trebuie armonizată legislaţia secundară cu prevederile legislaţiei
primare, dar și cu prevederile regulamentelor europene. De aceea, numai
în acest an, ANRE a elaborat şi emis 86 de reglementari şi 157 de ordine
aferente sectoarelor gaze naturale, energie electrică şi eficienţă
energetică. Noi chiar respectăm legislaţia, inclusiv obligaţia privind
transparenţa decizională. De exemplu, nu emitem reglementări de câte ori
«ne trece ceva prin cap». Mai întâi venim cu propuneri, apoi urmează o
consultare publică (care chiar are loc!; de fapt, orice reglementare,
ordin, decizie chiar este supusă consultării publice, fiecare actor de
pe piață având, în acest fel, posibilitatea să-şi exprime opinia). După
consultarea publică, proiectul programului de reglementări este
prezentat Comisiilor de specialitate ale Parlamentului, este apoi
discutat în cadrul şedinţelor Comitetului de reglementare al ANRE şi
abia apoi aprobat/avizat de către acesta.
Totuşi, trebuie să recunoaştem că, deși
au fost înregistrate progrese, unele obiective încă nu au fost atinse,
de aceea accentul trebuie pus, în continuare, pe diversificarea
aprovizionării cu gaze, pe construirea legăturilor care lipsesc în
vederea conectării zonelor izolate, pe dezvoltarea propriilor resurse
energetice cu emisii reduse de carbon și pe asigurarea integrării
surselor de energie regenerabile într-un mod sigur și fiabil, pe crearea
unor platforme de tranzacționare lichide și înlăturarea obstacolelor
administrative inutile, pe creșterea investițiilor în rețele
inteligente, pe informarea, protecţia şi responsabilizarea
consumatorilor.
– În aceeaşi idee, la gaze naturale încă nu există toate platformele de tranzacţionare care există la electricitate. De ce?
- Piaţa de gaze naturale din România
este o piaţă funcţională, aflată într-un continuu proces de evoluţie și
adaptare, în vederea integrării sale în piaţa unică internă europeană.
Din acest motiv, ea este mereu perfectibilă şi, implicit, şi cadrul de
reglementare specific va suporta modificări şi completări. Deja, după un
prim an de funcționare, operatorii pieţelor centralizate (n.r. – OPCOM
şi BRM) au transmis ANRE propuneri privind noi produse şi proceduri de
tranzacţionare, venind în întâmpinarea cerinţelor specifice ale
participanţilor înscrişi în fiecare dintre aceste pieţe, iar, odată cu
dezvoltarea și liberalizarea totală a pieței de gaze, am convingerea că
tranzacţiile pe pieţele centralizate din România se va înregistra, de la
an la an, o participare din ce în ce mai activă.
În plus, conform legislaţiei în vigoare,
care obligă producătorii şi furnizorii la tranzacţionarea pe burse a
unei cantităţi de gaze, în urma consultărilor publice, ANRE a emis un
ordin prin care, în perioada aprilie-decembrie 2015, s-a introdus
obligaţia de tranzacţionare pe pieţele centralizate a unei cantităţi
anuale totale de gaze naturale în cuantum de 45% din producția proprie
destinată consumului intern în această perioadă. Pentru anul 2016,
cuantumul urmează să fie de 40%, pentru anul 2017 – de 30% şi pentru
anul 2018 – de 20%. Și furnizorii de gaze vor avea obligaţia să încheie
tranzacţii pe pieţele centralizate pentru o cantitate anuală totală de
gaze naturale în cuantum de 25% din cantitatea comercializată pe piaţa
concurenţială în perioda martie – decembrie 2015, de 20% în anul 2016,
de 15% în anul 2017 şi de 10% în anul 2018, în cazul în care cantitatea
de gaze naturale astfel calculată este mai mare de 1.000 MWh.
Respectarea de către producători de gaze naturale sau operatorii
economici afiliaţi acestora şi de către furnizorii licentiaţi vizaţi a
obligației anuale va fi atent monitorizată de ANRE.
– Din 2015 intră în vigoare contractele de tip REMIT. Ce înseamnă, ce presupune
- Pe scurt, conform definiţiei, REMIT
este Regulamentul privind abuzul în piață, privind procesul de evaluare
și comparare a performanțelor, astfel că toţi operatorii din piaţa angro
vor trebui să raporteze anumite date legate de contractele de
vânzare/cumpărare de energie electrică. În cadrul Uniunii Europene,
piețele angro de energie sunt din ce în ce mai interconectate. Abuzul de
piață înfăptuit într-un stat membru influențează adesea atât prețurile
angro ale energiei electrice și gazelor naturale, fără a ține seama de
frontierele naționale, cât și prețurile cu amănuntul suportate de către
consumatori. Există un regulament al UE, 1227/2011, al cărui obiectiv
constă tocmai în sporirea integrității și transparenței piețelor angro
de energie, prin promovarea unei concurențe deschise și echitabile pe
piețe, în beneficiul consumatorilor finali. În prezent, comportamentele
care subminează integritatea pieței de energie nu sunt interzise în mod
expres pe unele dintre cele mai importante piețe. În vederea protejării
consumatorilor finali și pentru a garanta cetățenilor europeni prețuri
accesibile la energie, este esențial să se interzică astfel de
comportamente!
De altfel, Regulamentul (UE) nr.
1227/2011 solicită Agenției pentru Cooperarea Autorităților de
Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) monitorizarea piețelor angro
din Uniunea Europeană. Pentru ca ACER să poată fi în măsură să-și
îndeplinească sarcina, este necesar să îi fie furnizate, în timp
oportun, seturi complete cu informații relevante.
Astfel, persoanele fizice și juridice,
care efectuează tranzacţii cu produse energetice angro ce trebuie
raportate la ACER, au obligaţia de a se înregistra într-un registru
naţional sau european, înainte de a realiza o astfel de tranzacție.
Participanții la piață trebuie să raporteze detaliile contractelor
angro, atât în ceea ce privește furnizarea de energie electrică și de
gaze naturale, cât și transportul acestora.
Recent, pe 17 decembrie, Comisia
Europeană a adoptat și publicat Regulamentul (UE) nr. 1348/2014 privind
raportarea de date, pentru punerea în aplicare a legislaţiei privind
integritatea și transparența pieței angro de energie (REMIT). Prin
intrarea în vigoare a acestui Regulament, autoritățile de reglementare
și participanții la piață dobândesc un reper temporal bine definit în
ceea ce privește calendarul de activități și sarcinile aferente REMIT.
Autoritățile naționale de reglementare
sunt responsabile de informarea autorității financiare competente din
statul membru și a ACER atunci când au motive întemeiate să suspecteze
că, pe piețele angro de energie, se săvârșesc sau s-au săvârșit acte
care constituie un abuz de piață și care influențează instrumentele
financiare; în acest sens, autoritățile naționale de reglementare pot
stabili forme adecvate de cooperare cu autoritatea financiară competentă
din statul lor membru. De asemenea, autoritățile naționale de
reglementare informează autoritatea națională din domeniul concurenței
din statul lor membru, Comisia și ACER atunci când au motive întemeiate
să suspecteze că, pe o piață angro de energie, se săvârșesc sau s-au
săvârșit acte care pot constitui o încălcare a legislației din domeniul
concurenței.
Când ACER suspectează, inclusiv pe baza
unor evaluări sau analize inițiale, că s-a comis o încălcare a
regulamentului, aceasta are puterea de a solicita uneia sau mai multor
autorități naționale de reglementare să furnizeze orice informație
legată de presupusa încălcare și de demarare a unei investigații cu
privire la presupusa încălcare și de a lua măsurile corespunzătoare
pentru a remedia orice încălcare descoperită. Supravegherea eficientă a
piețelor angro de energie necesită monitorizarea periodică a detaliilor
contractelor, inclusiv ale ordinelor de tranzacționare, precum și a
datelor privind capacitatea și utilizarea instalațiilor de producție,
înmagazinare, consum sau transport de energie electrică și de gaze
naturale.
ACER a dezvoltat un sistem informațional
propriu (ARIS), care poate identifica manipulările de piață și
potențialul de manipulare transfrontalieră, între piețele de energie
electrică și de gaze și, respectiv, între piețele de mărfuri și piețele
de instrumente derivate, având asociate politici și standarde
operaționale și de securitate bine stabilite. Totodată, autoritățile
naționale de reglementare cooperează la nivel regional între ele și cu
ACER, în cadrul activității de monitorizare a piețelor angro de energie.
ianuarie 4, 2015
