Despre fenomenele extreme

În pauza celei de-a douăsprezecea reprize a boxului politic pentru ciolan, din interiorul actualei coaliţii de guvernare „maro”, aflăm că în ţară se instalează seceta. În plină campanie electorală pentru alegerea reprezentanţilor noştrii în Parlamentul European, cu de toate, mai puţin teme sau strategii europene (doar Partidul Naţional Liberal, a lansat pe 25 mai 2009 „Platforma pentru Parlamentul European”) românii afectaţi deja de criza economică, de pericolul extinderii gripei porcine, au o grijă în plus: SECETA. Îngrijorarea multora dintre noi este cu atât mai îndreptăţită cu cât, recent, puterea de la Bucureşti a declanşat un proces, ca să nu îi spun război, de politizare a instituţiilor publice, de la portar la Director general, dezintegrând astfel şi aşa slaba capacitate de reacţie a instituţiilor statului, în astfel de cazuri. Amrtya Sen, laureat al Premiului Nobel pentru economie, spunea într-o lucrare a sa: suferinţele cauzate populaţiei de fenomenele naturale extreme, ca seceta şi inundaţiile, se datorează mai mult corupţiei şi iresponsabilităţii guvernanţilor decât naturii dezlănţuite, iar dacă strategia anti-secetă a actualei coaliţii aflată la guvernare este cea înscrisă pe carneţelul preşedintelui de la întâlnirea cu parlamentarii PD-L, atunci viitorul nostru arată deja „maro”.

Politica in era razboiului virtual

Pentru prima dată în istoria României, în alegerile parlamentare și prezidențiale din 2004 se poate vorbi de o campanie electorală desfăşurată şi pe internet. Și atunci și acum, "războiul virtual” este încă departe de a fi unul de amploarea celui desfășurat pe canalele mass-media clasice, însă încetul cu încetul o parte consistentă a comunicarii politice s-a mutat pe internet . Alegerile de acum 4 ani, atât cele locale, cât şi cele generale şi prezidenţiale, au implicat într-o manieră mai profesionistă decât în trecut internetul cu toate canalele sale de comunicare și publicitate on-line. Este vorba în principal despre serviciile furnizate de internet (web, e-mail, news, chat, blog, rețele sociale, etc.), la care se adaugă în premieră mesajele SMS vehiculate de telefonia mobilă. Importanţa acordata e-campaniei din 2004 avea în vedere și faptul că, în condiţiile subordonării politice a unei importante părţi a presei scrise şi a televiziunilor, internetul putea suplini cu succes o parte deloc de neglijat a transmiterii mesajelor către electorat. Explicaţiile acestei creşteri sunt simple şi se referă la aspecte cantitative şi calitative. În primul rând este vorba despre dezvoltarea firească a internetului în Romania şi penetrarea sa în tot mai multe instituţii, companii şi locuinţe. Accesul la internet este nu doar mai larg, dar şi de o mai bună calitate şi mult mai ieftin. În al doilea rând se poate remarca creşterea calitativă a resurselor informaţionale româneşti furnizate prin internet. Există numeroase portaluri, forumuri specializate, publicaţii, majoritatea ziarelor au ediţii electronice iar indexarea mai bună a făcut motoarele de căutare mai eficiente. Ar mai fi un aspect de remarcat. Există un număr relativ mare de români din afara graniţelor ţării pentru care calea cea mai simplă de a se informa în privinţa evoluţiilor politice din România o reprezintă internetul. Rolul lor a fost mai important decât ar sugera ponderea din totalul utilizatorilor, deoarece este vorba mai cu seamă de persoane foarte instruite, cu abilităţi foarte bune de utilizare a internetului şi cu experienţa unor sisteme democratice occidentale. Deşi neglijată de echipele de campanie, o perioadă, propaganda prin internet constituie astazi o componentă firească a oricarei strategii electorale. Este cât se poate de limpede că această formă de comunicare urmează să fie exploatată din ce în ce mai profesionist în campaniile viitoare.