MARIUS VLADU

În calitate de președinte al Institutului pentru Cercetări Politice am bucuria de a anunța încheierea primei ediții a proiectului eScoala. Numărul mare al participanților mă încurajează să continui acest proiect și in anul care vine. M-a surprins plăcut calitatea lucrărilor primite cât și modul în care am interacționat cu participanții. Le mulțumesc și le dau întâlnire la următoarea ediție a proiectului eScoala.

Vă prezint în continuare scrisoarea deschisă adresată de către Prof. Dr. Alexandru Ionescu președintelui Academiei Române, Prof. Ionel Haiduc. ”Domniei Sale, Domnului prof. Ionel Haiduc Domnule preşedinte al Academiei, Mă tem că scrisoarea prezentă este neobişnuită chiar şi pentru cineva care, a priori, poate fi considerat un om hîrşâit prin timpuri şi vieţi, cunoscător al condiţiei umane, al civilizaţiilor, al credinţelor şi al miturilor. Persoana pe care tocmai am descris-o în tuşe vagi şi incolore, un pic fanteziste, poate fi – dar nu fără dificultate – preşedintele unei academii, instituţie pe care o înţelegem ca o frântură din comoara înţelepciunii şi cunoştinţelor de totdeauna, închegată, cândva, în vecinătatea Atenei lui Platon, răspândită, mai apoi, în toate colţurile lumii. Acest preşedinte ar putea fi domnul Mihail Drăgănescu, sau Eugen Simion, sau – ca să venim în vremurile noastre – chiar dumneavoastră! Numele, veţi î

Toate dimensiunile piramidelor se bazează pe o uluitoare acrobație a celor mai controversate numere ale matematicii și ale naturii: pi (3,14) și 1,618 (numărul de aur), din a căror combinare geometrică ar fi rezultat tot ceea ce poate clădi armonios omul, inspirat de dinastia sapiențială a zeului Thot. Mai mult, diametrele planetelor Sistemului Solar au loc și ele în geometria riguroasă a piramidelor. Poate o mână și o minte de geniu au existat pe aceste meleaguri cu milenii în urmă deaoarece: 1. Axa care unește marea sală subterană a platoului Giseh cu centrul micii piramide asociată Sfinxului trece prin Ierusalim. Ori, acest oraș nici nu exista pe vreo hartă la vremea construirii Sfinxului (de fapt nici nu se punea problema cunoștințelor geografice în cadrul civilizației egiptene din mileniul III i.Ch.). 2. O linie dreaptă, care unește vârfurile piramidelor lui Keops și Mikerinos și trece pe la jumătatea muchiei piramidei lui Kefren, ajunge până la misterioasele ruine ale unor

Sâmbăta trecută am participat la cea de-a doua ediție a dezbaterilor ”Educație la firul ierbii”, eveniment organizat de Institutul de Management și Dezvoltare Durabilă, partener al organizației pe care o conduc în numeroase alte proiecte. Evenimentul a fost moderat de către jurnalistul Robert Turcescu, iar dintre invitati menționez: Conf. Univ. Dr. Mireille Rădoi – Director General Biblioteca Central Universitară “Carol I”, Raluca Antonescu – Fondator “Antonescu PR Consulting”, Dragoș Novac - Fondator Metropotam, Alida Ristea – Președine Fundația Avatar, Elena Gaspar- Coordonator Comunicare Asociația Environ, Andreea Stoiciu – Director IMDD. Cele doua sesiuni ale evenimentului au vizat educația, temă lansată în cadrul primei ediții ”Educație la firul ierbii” de către IMDD și protecția mediului, prin proiectul comun “Nouă ne pasă de viitorul mediului! Ești alături de noi?”, susținut de Fundația Avatar. Discuțiile s-au axat pe următoarele teme: voluntariat, implicare în comunitate, ecol

Dezvoltarea economică durabilă este un tip sau o formă de dezvoltare economică ce asigură satisfacerea cerinţelor prezente de consum fără a le compromite sau prejudicia pe cele ale generaţiilor viitoare. Dezvoltarea economică durabilă sau viabilă nu poate fi limitată la cercetarea economică şi la asigurarea calităţii mediului ambiant, ci trebuie să cuprindă şi crearea cadrului favorabil pentru soluţionarea problemelor sociale cu care se confruntă individul şi colectivităţile. În această viziune, îmbogăţită după Conferinţa de la Rio de Janeiro, dezvoltarea economică durabilă sau viabilă reprezintă forma, sau tipul de dezvoltare care îmbină armonios, echilibrat, realizarea creşterii economică, protecţia mediului înconjurător, justiţia socială şi democraţia. Până în anul 1987 au fost identificate 60 de definiţii ale conceptului ce trebuia să redea conţinutul acelui proces de dezvoltare care să nu stopeze creşterea economică aşa cum se preconiza în primul rând. Iată câteva dintre ele: