Treceți la conținutul principal

Despre amprenta digitală

 

Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, prezența noastră în mediul online devine de voie, de nevoie, omniprezentă. Fie că vorbim de rețele sociale, site-uri de cumpărături, aplicații de servicii sau platforme educaționale, fiecare acțiune pe care o întreprindem în mediul online lasă o amprentă digitală. Aceste urme digitale conduc la o cantitate imensă de informații care pot dezvălui multe despre comportamentul nostru, preferințele personale și în final, chiar despre personalitatea noastră. Amprenta digitală personală, reprezintă totalitatea informațiilor colectate în sistemele informatice, prin intermediul activităților noastre pe internet. Aceste date includ cel puțin două categorii de informații: amprenta digitală activă și cea pasivă. Amprenta activă se referă la informațiile pe care utilizatorii le oferă în mod conștient, așa cum sunt postările pe rețelele sociale, recenziile, comentariile sau fotografiile încărcate. Amprenta pasivă în schimb, constă în informațiile colectate de sisteme fără ca utilizatorul să fie pe deplin conștient, precum stocarea istoricului de navigare, datele de locație sau comportamentul de utilizare a unor platforme online. Cum se formează amprenta noastră? În primul rând prin folosirea zilnică a rețelelor sociale. Fiecare postare, like sau comentariu, contribuie la construirea unui profil psihologic. Facebook, Instagram, TikTok și alte platforme sociale, folosesc algoritmi avansați pentru a colecta date despre interesele și obiceiurile utilizatorilor. De exemplu, tipul de conținut cu care interacționezi cel mai des poate sugera preferințele tale în materie de divertisment, politică sau mod de viață. Căutările pe internet pe care le facem pe oricare motor de căutare, reflectă preocupările noastre curente. Aceste date sunt adesea folosite pentru a personaliza rezultatele căutării online și pentru a direcționa eficient publicitatea. În mod cumulativ însă, istoricul căutărilor poate oferi o imagine bine conturată asupra priorităților și nevoilor noastre. Utilizarea dispozitivelor mobile și aplicațiilor este un alt factor care pe lângă beneficiile cunoscute, conduce la colectearea unei cantități imense de informații, de la locație la obiceiuri de utilizare. De exemplu, aplicațiile de fitness pot ști cât de activ ești fizic, iar cele de streaming muzical pot determina gusturile tale muzicale. Un alt indicator al obiceiurilor tale sunt cumpărăturile online. Comercianții online folosesc aceste informații pentru a sugera produse similare sau pentru a lansa campanii publicitare țintite. Ce poate dezvălui amprenta digitală despre noi? Personalitatea si preferințele. Astfel, interacțiunea cu anumite tipuri de conținut poate indica dacă o persoană este extrovertită sau introvertită, deschisă la experiențe noi sau conservatoare. Studii recente au demonstrat că algoritmii pot deduce relativ ușor trăsăturile de personalitate din activitatea noastră online, cu un grad ridicat de acuratețe. Activitatea online poate de asemenea prezice foarte bine ce produse sau servicii suntem dispuși să achiziționăm, deci comportamentul de consum. Acest lucru permite companiilor să își personalizeze ofertele și să ne targeteze cu reclame relevante. De exemplu, dacă un utilizator face numeroase căutări legate de echipamente de fitness, probabil va fi ținta reclamelor pentru suplimente nutritive sau chiar echipamente sportive. Preferințele politice și sociale, ceea ce apreciem, distribuim sau comentăm pe rețelele sociale poate oferi indicii relevante despre opiniile noastre politice sau atitudinile față de problemele sociale. Algoritmii de pe platforme precum Facebook sau Twitter pot deduce rapid ce ideologii politice ne influențează și ne pot prezenta conținut care confirmă acele opinii, fenomen cunoscut sub numele de "camera de ecou".

 

Care sunt riscurile formării unei amprente digitale? În primul rând, ne este afectată intimitatea. Analiza comportamentului nostru online poate duce la clasificarea utilizatorilor în categorii de risc sau oportunitate, ceea ce poate contribui la o posibilă discriminare. De exemplu, unele companii pot decide să nu ofere anumite produse sau servicii unor grupuri specifice, pe baza profilurilor create prin datele online. Exploatarea datelor colectate despre noi pentru a ne manipula comportamentul de consum sau chiar opiniile civice sau politice. Scandalul Cambridge Analytica este un exemplu notoriu despre cum datele utilizatorilor online pot fi exploatate pentru a influența rezultatele electorale. Acest scandal a izbucnit în anul 2018, când s-a aflat că firma de consultanță politică a colectat în mod ilegal datele personale a peste 87 de milioane de utilizatori ai Facebook. Aceste date au fost folosite pentru a construi profiluri psihologice detaliate, cu scopul de a influența comportamentul electoral în campanii politice majore, inclusiv în alegerile prezidențiale din SUA din anul 2016 și referendumul britanic pentru Brexit. Cambridge Analytica a exploatat o breșă în politica de confidențialitate a Facebook, obținând acces la informațiile utilizatorilor fără acordul lor expres, declanșând controverse globale legate de protecția datelor, manipularea opiniei publice și etica platformelor tehnologice. Scandalul a dus la anchete, sancțiuni și la o reevaluare a reglementărilor privind confidențialitatea datelor.

În concluzie, amprenta digitală este un indicator relevant al identității noastre, dezvăluind preferințele, obiceiurile și chiar vulnerabilitățile noastre. Deși poate oferi avantaje, precum experiențele personalizate, trebuie să fim conștienți de riscurile care vin la pachet și să ne asumăm responsabilitatea pentru partajarea intimității în mediul  online. Într-un mediu digital care evoluează rapid, educația privind securitatea datelor și gestionarea atentă a informațiilor pe care le împărtășim online devine esențială pentru a ne proteja identitatea, libertatea și autonomia.




Postări populare de pe acest blog

Tehnologia deepfake: Implicații și provocări

  Cum avansează tehnologia deepfake și cum ne putem proteja împotriva riscurilor sale.   Tehnologia deepfake, este capabilă să creeze conținut video și audio manipulate extrem de realist. Ca și în cazul altor tehnologii, tentația de a fi utilizată  în sens negativ, determină o preocupare tot mai mare peste tot în lume.  În România, pe măsură ce avansează rapid este folosită în contexte diverse, mai ales pentru a manipula şi crea prejudicii de imagine, dar şi patrimoniale. Deşi deepfake-urile pot fi utilizate în scopuri amuzante sau artistice, alternativa de a fi folosite în mod fraudulos sau pentru a răspândi dezinformare, a devenit un scenariu real. Această analiză îşi propune să aducă în atenția noastră implicațiile și provocările tehnologiei deepfake în România și explorează măsurile minimale ce pot fi luate pentru a ne proteja împotriva acestor riscuri.   Un prim exemplu notabil de utilizare a tehnologiei deepfake în România, a fost în campania electorală pentru alegerile prezidenț

Despre conștiința civică

 Într-o lume în care valorile şi reperele morale sunt în declin , implicarea socială și conștiința civică sunt deziderate esențiale pentru buna funcționare a unei societăți democratice. În teorie, cetățenii ar trebui să fie actorii principali în viața politică și socială, să participe activ la deciziile care le afectează comunitatea şi să își exercite drepturile și obligațiile fundamentale într-un mod responsabil. Totuși, realitatea este mult mai complexă și contradictorie. Societatea noastră este marcată de un individualism ascendent, încurajat de valorile consumerismului și ale succesului personal, mai ales acela legat de ptoiectarea propriei imaginii pe reţelele sociale. În acest context, noțiunile de bine comun, solidaritate și responsabilitate civică sunt adesea lăsate în umbră. Individualismul exacerbat nu doar că subminează reperele morale și politice, dar creează și o cultură a competiției și auto-suficienței, unde empatia și implicarea în comunitate devin inevitabil marginale.

La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul...

Într-o epocǎ în care știința și religia nu mai sunt inamicii de altǎdatǎ, teoria conform căreia o civilizație extraterestrǎ, sau mai multe, ar fi venit pe Terra în trecutul îndepă rtat , a construit edificii megalitice, piramide, aşezǎri grandioase, a uns Regi, şi a lasat în urmǎ o serie întreagǎ de artefacte inexplicabile, este unul dintre cele mai fascinante și controversate subiecte de discuție din zilele noastre. Deși popularizate excesiv de numeroși autori, mai ales in mediul online, aceste teorii încǎ nu se bazează pe dovezi arheologice sau științifice solide, dar pot avea o influențǎ asupra modului în care este perceputǎ istoria civilizației umane. Ideea că Pământul ar fi fost vizitat sau chiar colonizat de civilizații extraterestre nu este nouă. Ea își are rădăcinile în secolului XX, fiind promovată de Zecharia Sitchin care a scris numeroase cărți în care propunea o explicatie a originii umane ce implica astronauții antici. Sitchin a atribuit formarea culturii sumeriene Anunnak