Treceți la conținutul principal

Despre conștiința civică

Într-o lume în care valorile şi reperele morale sunt în declin, implicarea socială și conștiința civică sunt deziderate esențiale pentru buna funcționare a unei societăți democratice. În teorie, cetățenii ar trebui să fie actorii principali în viața politică și socială, să participe activ la deciziile care le afectează comunitatea şi să își exercite drepturile și obligațiile fundamentale într-un mod responsabil. Totuși, realitatea este mult mai complexă și contradictorie. Societatea noastră este marcată de un individualism ascendent, încurajat de valorile consumerismului și ale succesului personal, mai ales acela legat de ptoiectarea propriei imaginii pe reţelele sociale. În acest context, noțiunile de bine comun, solidaritate și responsabilitate civică sunt adesea lăsate în umbră. Individualismul exacerbat nu doar că subminează reperele morale și politice, dar creează și o cultură a competiției și auto-suficienței, unde empatia și implicarea în comunitate devin inevitabil marginale. Un exemplu relevant este absenteismul masiv de la vot, un simptom clar al deconectării cetățenilor de la viața publică şi politică. În loc să fie perceput ca un drept fundamental și o responsabilitate civică, votul este văzut de mulți ca o formalitate inutilă, o povară sau o alegere care nu va schimba nimic. Fie că este vorba de o dezamăgire față de clasa politică, de lipsa unor alternative convingătoare sau de o simplă indiferență, absenteismul demonstrează un deficit major de conștiință civică. Cu toate astea, nu observăm o îngrijorare, măcar mimată, a clasei politice din această perspectivă şi în mod cert, nu trebuie să avem aşteptări în acest sens. Aşteptările vin de la intelectuali, cei care în mod tradițional au avut rolul de a critica, de a ghida și de a inspira societatea, dar şi ei, în mare parte, sau retras în turnul lor de fildeș. Există desigur şi voci implicate, dar în ansamblu, asistăm la o alienare a elitei intelectuale de la viața publică. Mulți preferă să se exprime doar în cercuri restrânse sau pe rețele sociale, departe de agitația străzii și de frământările dureroase de la periferia cetății. Această izolare, chiar dacă în bună parte justificată, este totuşi o altă formă de individualism, unul mascat sub aura superiorității intelectuale sau al respingerii compromisului, dus de cele mai multe ori la limita de jos a decenţei, în arena politică. Pe de altă parte, ideea ca intelectualii să se implice mai mult în politică, nu este neapărat cea mai bună soluție. Lipsa reflexelor demagogice şi nu numai, scade proporțional și performanța lor în politică, aşa cum s-a dovedit de cele mai multe ori. Calitatea morală și intelectuală a instituțiilor publice, nu poate fi îmbunătățită doar prin colonizarea forțată a partidelor cu materie cenușie, ci prin implicarea elitelor la întreg procesul educațional, civic și abia în final, cel politic. 

Totuşi, unde se vinde la preţ de dumping egoismul social? Răspunsul nu trebuie căutat într-un areal anume, pentru că este omniprezent în fiecare colț al societății noastre. Îl găsim în fiecare moment în care alegem confortul personal în detrimentul binelui comun, în fiecare vot neexprimat și în fiecare dezbatere ignorată. Se cumpără zilnic, doar aparent gratis, cu fiecare decizie de a nu ne implica, de a nu empatiza și de a nu face un efort, fie şi minimal, pentru a înțelege și a contribui la viața comunității din care facem parte. Dacă acesta este răspunsul, atunci schimbarea nu vine nici ea doar dintr-un loc anume, ci dintr-o trezire colectivă a conștiinței civice, o reîntoarcere la valorile morale fundamentale și o recunoaștere a faptului că fiecare acțiune, oricât de mică, contează. Implicarea începe cu noi, cu fiecare alegere, fiecare cuvânt și fiecare gest care poate aduce oricât de puțină bunătate şi o comunitate mai bună. La preluarea mandatului de Preşedinte al USR, Varujan Vosganian a declarat că scriitorul român trebuie „să se reîntoarcă în cetate”, pentru că „scriitorii sunt printre cei care au construit, practic, România modernă în secolul al XIX-lea”. Dacă societatea reuşeşte să îşi mobilizeze elitele, ar putea fi un început bun. Întrebarea de o sută de puncte este: mai există  încredere, entuziasm, şi deci, un strop de speranţă?



Postări populare de pe acest blog

La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul...

Într-o epocǎ în care știința și religia nu mai sunt inamicii de altǎdatǎ, teoria conform căreia o civilizație extraterestrǎ, sau mai multe, ar fi venit pe Terra în trecutul îndepă rtat , a construit edificii megalitice, piramide, aşezǎri grandioase, a uns Regi, şi a lasat în urmǎ o serie întreagǎ de artefacte inexplicabile, este unul dintre cele mai fascinante și controversate subiecte de discuție din zilele noastre. Deși popularizate excesiv de numeroși autori, mai ales in mediul online, aceste teorii încǎ nu se bazează pe dovezi arheologice sau științifice solide, dar pot avea o influențǎ asupra modului în care este perceputǎ istoria civilizației umane. Ideea că Pământul ar fi fost vizitat sau chiar colonizat de civilizații extraterestre nu este nouă. Ea își are rădăcinile în secolului XX, fiind promovată de Zecharia Sitchin care a scris numeroase cărți în care propunea o explicatie a originii umane ce implica astronauții antici. Sitchin a atribuit formarea culturii sumeriene Anunnak...

Despre amprenta digitală

  Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, prezența noastră în mediul online devine de voie, de nevoie, omniprezentă. Fie că vorbim de rețele sociale, site-uri de cumpărături, aplicații de servicii sau platforme educaționale, fiecare acțiune pe care o întreprindem în mediul online lasă o amprentă digitală. Aceste urme digitale conduc la o cantitate imensă de informații care pot dezvălui multe despre comportamentul nostru, preferințele personale și în final, chiar despre personalitatea noastră. Amprenta digitală personală, reprezintă totalitatea informațiilor colectate în sistemele informatice, prin intermediul activităților noastre pe internet. Aceste date includ cel puțin două categorii de informații: amprenta digitală activă și cea pasivă. Amprenta activă se referă la informațiile pe care utilizatorii le oferă în mod conștient, așa cum sunt postările pe rețelele sociale, recenziile, comentariile sau fotografiile încărcate. Amprenta pasivă în schimb, constă în informațiile colec...