Treceți la conținutul principal

Despre dezvoltarea durabilă

Dezvoltarea economică durabilă este un tip sau o formă de dezvoltare economică ce asigură satisfacerea cerinţelor prezente de consum fără a le compromite sau prejudicia pe cele ale generaţiilor viitoare. Dezvoltarea economică durabilă sau viabilă nu poate fi limitată la cercetarea economică şi la asigurarea calităţii mediului ambiant, ci trebuie să cuprindă şi crearea cadrului favorabil pentru soluţionarea problemelor sociale cu care se confruntă individul şi colectivităţile. În această viziune, îmbogăţită după Conferinţa de la Rio de Janeiro, dezvoltarea economică durabilă sau viabilă reprezintă forma, sau tipul de dezvoltare care îmbină armonios, echilibrat, realizarea creşterii economică, protecţia mediului înconjurător, justiţia socială şi democraţia. Până în anul 1987 au fost identificate 60 de definiţii ale conceptului ce trebuia să redea conţinutul acelui proces de dezvoltare care să nu stopeze creşterea economică aşa cum se preconiza în primul rând. Iată câteva dintre ele:

"Dezvoltarea durabilă corespunde cerinţelor prezentului fără să compromită posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi " - Comisia Naţiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator şi Dezvoltare.

"Prin urmare, pot spune ca pământul aparţine fiecărei generaţii pe durata existenţei sale, care i se cuvine pe deplin şi în intregime, nici o generaţie nu poate face datorii mai mari decât pot fi plătite pe durata propriei existenţe"- Thomas Jefferson, 6 Septembrie 1789.

"Durabilitatea este doctrina de urgenţă prin care dezvoltarea şi progresul economic trebuie să aibă loc şi să se menţină de-a lungul timpului, în limitele stabilite de ecologie în sensul cel mai larg prin interdependenţa fiinţelor umane şi slujbelor lor, biosferei şi legilor fizicii şi chimiei care o guvernează... Rezultă că protecţia mediului şi dezvoltarea economică sunt într-adevar procese antagonice" - William D. Ruckelshaus, "Toward a Sustainable World," Scientific American, September 1989.

"Cuvantul durabil (de susţinere) are rădăcini în limba latină, subtenir insemnând "a stavili/reţine" sau "a sprijini de jos". O comunitate trebuie să fie sprijinită de jos-de către locuitorii actuali şi viitori. Unele locuri, prin combinarea specifică a caracteristicilor fizice, culturale şi poate spirituale, inspiră oamenii să aibă grijă de comunitatea lor. Acestea sunt locurile în care durabilitatea are cele mai mari şanse de existenţă (menţinere)" - Muscoe Martin, "A Sustainable Community Profile," from Places, 1995.

"Un efort de susţinere a comunităţii constă în adoptarea unor sisteme pe termen lung, integrate, de dezvoltare şi realizare a unei comunităţi viabile prin luarea în considerare a problemelor economice, de mediu şi sociale. Alte elemente importante ale unor astfel de eforturi sunt cultivarea unei semnificaţii categorice comunităţii şi făurirea de parteneriate şi inţelegeri între mandatari. Punctul de concentrare şi mărimea eforturilor durabilităţii depind de condiţiile locale, inclusiv de resurse, acţiuni politice, individuale şi de trăsăturile remarcabile ale comunităţii. Demersurile pentru susţinerea comunităţilor au fost aplicate chestiunilor privind expansiunea urbană, dezvoltarea şi progresul economic, conducerea (administrarea) ecosistemului, agriculturii, clădiri ecologice, conservarea energiei şi prevenirea poluării. Multe dintre aceste chestiuni şi alte asemenea probleme ale comunităţii nu pot fi abordate cu uşurinţă, prin moduri sau elemnte tradiţionale, în societatea noastră. Mulţi oameni consideră ca este mai bine ca astfel de probleme să fie tratate prin metode de abordare mai cooperante şi holistice, deoarece asemenea probleme sunt confuze, multidisciplinare, multiorganizaţionale, cu mize multiple şi multisectoriale în natura lor" - Beth E. Lachman, Critical Technologies Institute, "Linking Sustainable Community Activities to Pollution Prevention: A Sourcebook," April 1997.

La nivel statal, dezvoltarea durabilă se poate defini drept capacitatea unui sistem naţional de a realiza echilibru între condiţiile sociale, economice, tehnice şi de mediu în procesul de evoluţie, în timp ce la nivel industrial aceasta presupune modelarea activităţilor care optimizează profiturile economice şi sociale pentru generaţia contemporană, fără a primejdui potenţialul corespunzător unor beneficii destinate generaţiilor viitoare.


Postări populare de pe acest blog

Despre conștiința civică

Într-o lume în care valorile şi reperele morale sunt în declin , implicarea socială și conștiința civică sunt deziderate esențiale pentru buna funcționare a unei societăți democratice. În teorie, cetățenii ar trebui să fie actorii principali în viața politică și socială, să participe activ la deciziile care le afectează comunitatea şi să își exercite drepturile și obligațiile fundamentale într-un mod responsabil. Totuși, realitatea este mult mai complexă și contradictorie. Societatea noastră este marcată de un individualism ascendent, încurajat de valorile consumerismului și ale succesului personal, mai ales acela legat de ptoiectarea propriei imaginii pe reţelele sociale. În acest context, noțiunile de bine comun, solidaritate și responsabilitate civică sunt adesea lăsate în umbră. Individualismul exacerbat nu doar că subminează reperele morale și politice, dar creează și o cultură a competiției și auto-suficienței, unde empatia și implicarea în comunitate devin inevitabil marginale. ...

Tehnologia deepfake: Implicații și provocări

  Cum avansează tehnologia deepfake și cum ne putem proteja împotriva riscurilor sale.   Tehnologia deepfake, este capabilă să creeze conținut video și audio manipulate extrem de realist. Ca și în cazul altor tehnologii, tentația de a fi utilizată  în sens negativ, determină o preocupare tot mai mare peste tot în lume.  În România, pe măsură ce avansează rapid este folosită în contexte diverse, mai ales pentru a manipula şi crea prejudicii de imagine, dar şi patrimoniale. Deşi deepfake-urile pot fi utilizate în scopuri amuzante sau artistice, alternativa de a fi folosite în mod fraudulos sau pentru a răspândi dezinformare, a devenit un scenariu real. Această analiză îşi propune să aducă în atenția noastră implicațiile și provocările tehnologiei deepfake în România și explorează măsurile minimale ce pot fi luate pentru a ne proteja împotriva acestor riscuri.   Un prim exemplu notabil de utilizare a tehnologiei deepfake în România, a fost în campania electorală pe...

La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul...

Într-o epocǎ în care știința și religia nu mai sunt inamicii de altǎdatǎ, teoria conform căreia o civilizație extraterestrǎ, sau mai multe, ar fi venit pe Terra în trecutul îndepă rtat , a construit edificii megalitice, piramide, aşezǎri grandioase, a uns Regi, şi a lasat în urmǎ o serie întreagǎ de artefacte inexplicabile, este unul dintre cele mai fascinante și controversate subiecte de discuție din zilele noastre. Deși popularizate excesiv de numeroși autori, mai ales in mediul online, aceste teorii încǎ nu se bazează pe dovezi arheologice sau științifice solide, dar pot avea o influențǎ asupra modului în care este perceputǎ istoria civilizației umane. Ideea că Pământul ar fi fost vizitat sau chiar colonizat de civilizații extraterestre nu este nouă. Ea își are rădăcinile în secolului XX, fiind promovată de Zecharia Sitchin care a scris numeroase cărți în care propunea o explicatie a originii umane ce implica astronauții antici. Sitchin a atribuit formarea culturii sumeriene Anunnak...