Parlamentul a numit comitetul de reglementare al ANRE

Un pas important spre profesionalizarea și independența acestei instituții

Plenul reunit al Parlamentului a validat, marți, comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) cu 274 de voturi pentru și un vot împotrivă. Comitetul va avea 7 membri. Trebuie precizat că noua lege privind funcționare a ANRE prevede explicit că membrii comitetului de reglementare trebuie sa aibă experiență de minimum 5 ani în funcții de conducere în instituții publice centrale ori companii din domeniul energiei electrice, termice și al gazelor naturale. Cine face parte din comitetul de Reglementare al ANRE:

Nicolae Havrileț - președinte, cu mandat de cinci ani, actual președinte,

Emil Calotă - vicepreședinte, mandat de cinci ani,

Claudiu Dumbrăveanu - vicepreședinte, mandat de doi ani si jumătate

Teodor Bobis - membru, mandat de doi ani și jumătate,

Gheorghe Barbu - membru, mandat de cinci ani,

Carmen Filipescu - membru, mandat de doi ani și jumătate,

Zoltan Nagy-Bege - membru, mandat de cinci ani.

Am participat la Zilele Energiei la Brasov

În alocuțiunea mea am vorbit despre obiectivele strategiei "Europa 2020", cu accent pe zona de energie:

Strategia "Europa 2020" a fost adoptată de Consiliul European din luna iunie 2010. Strategia are drept scop implementarea unei economii bazate pe cunoaștere, sustenabilă și atotcuprinzătoare, cu niveluri ridicate de ocupare, productivitate și coeziune socială. Obiectivele-cheie se prezintă sub forma a cinci ținte pe segmentele de ocupare, cercetare-dezvoltare, schimbări climatice și energie, educație și sărăcie și excludere socială. Pentru a măsura progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor Strategiei 2020, au fost stabilite 5 obiective majore la nivelul UE. Acestea sunt transpuse în obiective naționale, pentru a reflecta circumstanţele fiecărui stat membru în parte.

 OBIECTIVE EUROPENE PENTRU 2020

 1. Ocuparea forţei de muncă. O rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani

2. Cercetare şi dezvoltare. Alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi dezvoltare

3. Schimbări climatice şi energie. Reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990 creşterea ponderii surselor de energie regenerabile pânăla 20% creşterea cu 20% a eficienţei energetice

4. Educaţie. Reducerea abandonului şcolar la sub 10% creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani

5. Sărăcie şi excluziune socială. Reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale

Cele trei priorităţi ale Strategiei 2020 privind dezvoltarea sectorului energetic conturează şi reafirmă viziunea UE asupra dezvoltării. Ele pot asigura cadrul de acţiune atât pe termen scurt, pentru reluarea creşterii economice, cât şi pe termen lung, pentru atingerea obiectivelor de competitivitate bazată pe cunoaştere, inovare şi creativitate, eco-eficienţă şi coeziune socială şi teritorială. Obiectivul „20/20/20” referitor la schimbările climatice şi energie a fost deja asumat de statele membre în contextul adoptării pachetului energie-schimbări climatice. Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintăinstrumentul de implementare la nivel naţional a strategiei Europa 2020 şi, totodată, platforma-cadru pentru definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene (UE). România nu întrevede dificultăţi în atingerea obiectivului de 24% aferent surselor regenerabile de energie (RES) şi consideră că potenţialul său în acest domeniu, sistemul de promovare al RES şi aplicarea prevederilor Directivei 2009/28/CE vor avea contribuţii importante în acest sens. De asemenea își asumă pînă în anul 2020 reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% și creșterea eficienței energetice cu 19% (10 Mtep, exprimat ca reducere a consumului de energie primară). Pentru atingerea ţintei naţionale asumate în domeniul surselor regenerabile de energie, România a continuat promovarea acestora prin intermediul certificatelor verzi. În perioada 2006-2010, România a înregistrat o creștere a procentului de energie regenerabilă în consumul brut final de energie de 6,3% (de la 17,1% la 23,4%), una dintre cele mai mari creșteri alături de state precum Estonia - 8,2%, Danemarca – 5,7%, Suedia – 5,2% sau Spania-4,8%. Aceastătendință de creștere se menține și în prezent, interesul investitorilor remarcându-se în zona centralelor eoliene, fotovoltaicelor și producerii de energie din biomasă.

Exemplu: Aplicarea schemei de acordare a certificatelor verzi, în perioada aprilie – septembrie 2012, a condus la punerea în funcţiune a încă 294 MW instalaţi în grupuri energetice utilizând surse regenerabile. În consecinţă,puterea instalată în centralele care beneficiază de sistemul de promovare, la data de 30.09.2012, este de 1960 MW, aprox. 10% din capacitatea total instalatăîn RO.

Prin Legea nr. 134/2012, cu modificari si completari, a fost aprobata OUG nr. 88/2011 de modificare şi completare a Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Principalele modificări aduse de Legea nr. 134/2012 se referă la:

- Creșterea numărului de certificate verzi acordate producătorilor de energie electrică din biomasă care provine din culturi energetice sau deşeuri forestiere,

- În factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi se facturează separat faţă de tarifele/preţurile pentru energia electrică

- Reducerea valorii penalităților în cazul neîndeplinirii cotei,

- Modificări în utilizarea fondurilor rezultate din plata penalităților,

- Schimbarea regulilor în cazul cumulului de ajutoare,

- Ajustări ale numărului de certificate verzi în caz de supracompensare, aplicabile noilor producători, nu mai devreme de anul 2014 pentru producătorii de energie electrică din surse fotovoltaice și nu mai devreme de 2015 pentru celelalte tehnologii.

Ca urmare a aprobării acestei legi, a fost modificat și aprobat Regulamentul de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare și a fost pusă în discuție revizuirea Metodologiei de stabilire a cotelor anuale de achiziţie a certificatelor verzi. La capitolul eficiență energetică: Pentru capacităţile de producere în cogenerare, începând cu luna aprilie 2011, s-a introdus schema de sprijin tip bonus. Schema a fost notificată Comisiei Europene în concordanţă cu reglementările europene privind ajutorul de stat. Sunt eligibili pentru a beneficia de schemă de sprijin atât producătorii care activează în sectorul producerii de energie electrică şi termică în cogenerare, cu excepţia celor care folosesc surse regenerabile de energie, cât şi consumatorii care deţin centrale de cogenerare de mică putereşi de microcogenerare, şi livrează o parte din energia electrică produsă în reţelele electrice, dacă utilizează energia electrică şi termică produsăpreponderent pentru consumul propriu şi dispun de grupuri de măsurare care respectă prevederile legale. Nu se acordă schema de sprijin pentru cantitatea de energie electrică produsă în centrale de cogenerare de înaltă eficienţă ce nu este livrată în reţelele electrice. În baza schemei de ajutor propuse, producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare primesc lunar, pentru fiecare unitate de energie electrică (exprimată în MWh), produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în reţelele Sistemului Electroenergetic Naţional, o sumă de bani denumită “bonus”. Bonusurile sunt determinate pentru trei combustibili utilizaţi pentru producerea de energie electrică şi termică în cogenerare: combustibil solid, combustibil gazos asigurat din reţeaua de transport şi combustibil gazos asigurat din reţeaua de distribuţie. Valoarea bonusului este aceeaşi pentru toţi producătorii de energie electrică şi termică ce utilizeazăacelaşi tip de combustibil. Bugetul schemei este de aprox. 4,7 miliarde € (20.283.882.568 lei) pentru perioada 2011-2023. Fondurile necesare acordării bonusului sunt asigurate prin colectarea lunară a unei contribuţii, de la toţi consumatorii de energie electrică, precum şi de la furnizorii care exportă energie electrică. Aceste fonduri sunt colectate într-un cont creat de către administratorul schemei, CN Transelectrica SA furnizorii de energie electrică având obligaţia virării în acest cont a contribuţiei pentru cogenerare. Administratorul schemei are obligaţia plăţii bonusului către beneficiari. Valoarea contribuţiei este stabilită anual de către ANRE şi poate fi revizuită semestrial. Având în vedere tehnologiile de cogenerare existente ce pot beneficia de schemă de ajutor, numărul maxim de beneficiari estimat este 500. În perioada aprilie - august 2012, 35 de operatori au beneficiat de schema de sprijin. Sumele totale acordate ca bonus în perioada aprilie 2011 – august 2012 sunt în valoare de 1194,572 milioane lei.

Mesajul președintelui României, Emil Constantinescu pentru români

Dragi concetăţeni,

Mă adresez azi dumneavoastră, într-un ceas de cumpănă pentru noi toţi. În ianuarie 2012, când au început marile manifestaţii populare spontane al căror singur numitor comun era demisia preşedintelui României, m-am hotărât să nu mai fac nicio declaraţie publică deoarece nu mi s-a părut corect din poziţia mea să mă implic în vreun fel într-o acţiune care-l viza pe preşedintele statului.

Am păstrat această poziţie chiar şi atunci când, în pofida unei logici elementare, proceduri parlamentare validate de Curtea Constituţională şi supuse votului popular au fost calificate drept lovitură de stat. În momentul în care însă Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a impus României, în mod abuziv, condiţii politice care nu se aplică şi altor state membre şi pe care Comisia nu ar fi îndrăznit să le propună altui stat al Uniunii Europene, m-am simţit obligat să-i scriu preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso, pentru a-i semnala atingerile aduse suveranităţii şi demnităţii României. În circumstanţele în care preşedintele interimar şi primul ministru au fost nevoiţi să accepte aceste condiţii pentru a contracara o violentă campanie mediatică de denigrare a României şi efectele acesteia pe plan economico-financiar, am considerat de datoria mea să-mi folosesc audienţa de care mă bucur pe plan internaţional pentru a apăra nu numai interesele pe termen lung ale României dar şi valorile juridice şi morale europene, încălcate chiar de către dirigenţii UE care ar fi trebuit să le apere.

Nu poţi fi respectat dacă nu te respecţi tu însuţi. Iată de ce cred că în 29 iulie suntem chemaţi să dovedim că acţionăm pe deplin conştienţi în spiritul democraţiei şi în litera legii, hotărându-ne prin vot propriul nostru viitor. În cei 22 de ani de post-comunism, România europeană nu s-a clădit pe actele şi voinţa unuia singur, fie el şi preşedinte. Ea s-a clădit pe votul a milioane de ceteţeni, conştienţi de forţa şi de datoria lor, de votul milioanelor de cetăţeni care au susţinut prin voinţa lor, nu o dată urmată de sacrificii, reformele necesare pentru progres, pentru integrarea politică, economică, culturală a României în Europa democratică. Votul fiecăruia dintre noi este un drept constituţional, dar este şi o datorie morală faţă de cei care au murit în temniţele comuniste, faţă de cei care au luptat şi au murit în decembrie 1989 pentru alegeri libere, pentru cei care au plătit timp de două decenii şi cu osebire în timpul mandatului meu costurile sociale ale democraţiei. Neprezentarea la vot poate fi şi ea interpretată de unii ca un drept, dar unul care încalcă dreptul altora de a decide în mod liber şi care ne arată cât de departe suntem, după 22 de ani de la căderea comunismului, de înţelegerea sensului libertăţii într-un stat de drept.

Vă chem să dovedim împreună, votând liber pe 29 iulie, că nu avem nevoie de lecţia nimănui pentru a şti ce înseamnă democraţia, respectul statului de drept şi al legilor. Vă chem să dovedim pe 29 iulie, votând liber, că suntem o comunitate civică matură, conştientă de drepturile sale, dar şi de îndatoririle care decurg din calitatea noastră comună de cetăţeni ai României şi ai Uniunii Europene.

Pe 29 iulie să dovedim prin votul nostru că naţiunea română are onoare şi caracter.

Emil Constantinescu