Actuala criză economică mondială, a fost generată printre altele şi de eliminarea bunului simţ din logica tranzacțiilor financiare dar și din zona profitului. Recompensele executivilor din sistemul financiar-bancar au devenit mai importante decât balanța economică a oricărui tip de bussines. Actuala criză morală prin care trece societatea românească a fost generată, printre altele, şi de perpetuarea unui model de nesimțire în toate domeniile și mai ales la categoriile care s-au adaptat rapid la schimbarea petrecută în decembrie 1989. Altfel spus, dispariția bunului simţ s-a produs din logica profitului. În termeni medicali se poate spune că bunul simț este anticorpul în absența căruia, nesimţirea, un virus feroce al timpului nostru, se înmulțește și molipsește rapid aproape toate domeniile vieții sociale. Mai există bunul simț? Sau este ceva ce poţi găsi doar în manualele de istorie la capitolul lucruri dispărute ? Eu unul nu cred că a dispărut complet. Îmi place să cred că bunul simţ există în toate păturile sociale, în toate categoriile de vârstă și în toate domeniile, chiar dacă îl întâlnim din ce în ce mai rar. Unii ar putea spune că este aproape o blasfemie să aşezi bunul simţ lângă noţiuni precum economie de piaţă, privatizare, profit, politică, etc. Chiar si așa, mă încăpățânez să am o viziune optimistă și îmi doresc o societate mai transparentă, în care oamenii au bun simț, există mai puțină corupție, minciună, lăcomie, lașitate și ipocrizie. Nu vreau să par însă naiv. Știu că nici o intervenție lucidă și democratică în sistemul juridic, economic sau politic, nu va putea determina apariția bruscă a acestei schimbări, dar mă încăpățânez să cred că putem vorbi de normalitate fără să ne rușinăm sau să părem ciudați. Există însă o confuzie la care se poate ajunge ușor și care trebuie evitată: se confundă deseori, bunul simţ cu simţul comun, cu mediocritatea aș spune. Nimic mai fals. “Bunul simț e geniul umanităţii” spunea Goethe. Este nevoie de „revoluţia bunului simţ" pentru a „nu face de ruşine revoluţia de acum 20 de ani, sacrificiul celor care, acum 20 de ani, şi-au dat viaţa pentru ca noi să putem trăi liber, să putem trăi în normalitate, în prosperitate şi în bun simţ" spunea la Cluj președintele Crin Antonescu, care și-a ales ca slogan „România bunului simţ - Crin Antonescu preşedinte". Este a doua revoluție la care voi fi, bucuros, din nou pe baricade!
Capitolul I Comunicarea îşi găseşte maxima expresie în discurs. Secretul unui discurs reuşit constă în pregătirea, exersarea, analizarea şi din nou exersarea acestuia. De aceea am ales să vorbesc despre discurs ca o modalitate separată de transmitere a mesajului. Discursul trebuie să aibă în intenţie atingerea unei serii de obiective prin intermediul unor modalităţi specifice de abordare. Ca atare, înainte de a începe un discurs, trebuie să vă gândiţi la auditoriu, la mesajele pe care încercaţi să le transmiteţi acestuia şi la cât va fi de receptiv. Ce obiectiv urmăriţi – să-l informaţi, să-l convingeţi, să-l inspiraţi sau să-l distraţi? Fiecare tip de obiectiv implică abordarea unor modalităţi diferite de a construcţie şi de expresie. Un discurs este un proces extrem de complex care presupune nu numai o etapă de pregătire anterioară, ci şi o serie de reguli pe parcursul desfăşurării sale. Pregătirea iniţială presupune: Cunoaşterea audienţei: din cine este formată, ce preocupări