21 ianuarie 2026

Forumul Economic de la Davos, sub semnul tensiunilor globale

În ultimii ani, pe lângă temele recurente legate de economie, tehnologie și încredere, Davos a devenit și un spațiu în care tensiunile geopolitice sunt vizibile prin ceea ce se spune, dar și prin ceea ce lipsește.

 Problema Groenlandei este un exemplu relevant. În discursurile oficiale recente, regiunea apare tot mai des ca punct strategic, nu ca subiect simbolic. Liderii au vorbit despre securitate, rute comerciale, resurse și competiție între marile puteri. Groenlanda nu mai este tratată ca o periferie îndepărtată, ci ca un nod geopolitic. Obsesia preşedintelui Trump pentru Groenlanda a eclipsat în mod vizibil războiul din Ucraina.  Această schimbare arată o repoziționare clară a intereselor globale, în care clima, energia și securitatea se intersectează cu tendinţa de a găsi noi instrumente de dialog într-o lume multipolară. Disursurile din acest an reflectă această tendinţă fără a o formula explicit ca o confruntare. Tonul este încă prudent și calculat, dar urechile captează fiecare nuanţă de discurs.

Relațiile şi replicile din ultimele săptămâni dintre Donald Trump și liderii Uniunii Europene au influențat  atmosfera discuțiilor. Discursurile liderilor europeni  transmit o preocupare crescândă față de predictibilitatea relației transatlantice. Accentul pus pe autonomie strategică, pe capacitatea UE de a acționa independent în domeniul economic și de securitate, este un răspuns implicit la experiențele anterioare cu administrația Trump. Davos a devenit un spațiu în care liderii europeni vorbesc mai des despre consolidare internă și mai puțin despre alianţe externe asumate.

 Absența lui Volodimir Zelenski în acest an este semnificativă. În anii anteriori, prezența sa a fost un reper moral și politic. Lipsa lui nu indică o diminuare a importanței Ucrainei, ci mai degrabă o schimbare de fază. Războiul a intrat într-o zonă de uzură, iar discursul internațional s-a mutat de la solidaritate declarativă la calcule strategice și costuri. Tăcerea este, în acest caz, la fel de relevantă ca discursul. Davos arată astfel limitele simbolice ale sprijinului și dificultatea de a menține aceeași intensitate a angajamentului pe termen lung.

Lipsa unei prezențe consistente din Europa de Est indică o problemă de articulare a intereselor regionale și de o capacitate redusă de a lega regiunea de temele mari ale agendei globale, precum energia, securitatea sau tranziția tehnologică. În acest context, absenţa preşedintelui Nicușor Dan trece mai ușor neobservată, dar este relevantă dintr-o perspectivă naţională şi regională. Ea ne duce cu gândul la poziția periferică a României în marile dezbateri strategice ale momentului. Davos funcționează pe bază de vizibilitate, coerență și mesaj. 

Toate aceste elemente conturează o tendință comună. Davos nu mai este doar un forum al ideilor generale, ci un spațiu în care ierarhiile reale devin vizibile. Cine vorbește, cine lipsește și ce subiecte sunt tratate indirect spun la fel de mult ca declarațiile oficiale. Lumea descrisă la Davos este una în care puterea se rearanjează, alianțele sunt testate, iar tăcerile devin parte a mesajului. Aşteptăm discursul de astăzi al lui Donald Trump care poate diminua ori spori teniunile şi instabilitatea care se instalează în relaţiile internaţionale.