Un studiu realizat de Fondul Finlandez pentru Inovație Sitra analizează modul în care algoritmii platformelor sociale influențează informațiile la care sunt expuși tinerii europeni. Concluzia este clară. Sistemele de recomandare nu sunt neutre. Ele amplifică anumite tipuri de conținut și creează un mediu informațional dominat de emoție, polarizare și divertisment politic. Analiza a fost realizată împreună cu Behavioural Insights Team și compania de cercetare Bondata. Cercetarea a urmărit modul în care tineri din Finlanda, Franța și România întâlnesc conținut politic pe platforme precum TikTok, Instagram și X.
Metodologia a inclus două componente. Prima a fost un audit al platformelor. Cercetătorii au creat conturi virtuale care simulau utilizatori cu vârste între 18 și 24 de ani. Aceste conturi au fost expuse la fluxurile de conținut generate de algoritmi. În total, au fost analizate 1.719 postări politice. A doua componentă a fost un sondaj în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani din aceleași trei țări. Rezultatele arată o tendință clară de amplificare a conținutului politic radical sau emoțional. În perioada analizată, 58 la sută dintre postările politice întâlnite de conturile test erau asociate cu zona de dreapta. Conținutul de stânga reprezenta 26 la sută, iar cel centrist 16 la sută. România apare ca o excepție parțială. Fluxurile analizate au fost dominate în mare măsură de conținut centrist, în special comunicare instituțională sau guvernamentală.
O altă constatare importantă privește calitatea informației. Aproximativ două treimi din conținutul politic identificat era bazat pe opinii, divertisment sau informații imposibil de verificat. O parte din acest conținut era senzaționalist sau polarizant. Au fost identificate inclusiv materiale generate cu inteligență artificială care promovează mesaje xenofobe sau ideologii extremiste. Impactul asupra utilizatorilor este vizibil. Mai mult de o treime dintre tinerii intervievați afirmă că întâlnesc frecvent dezinformare, teorii conspiraționiste sau discurs agresiv pe rețelele sociale. Jumătate dintre respondenți declară că discuțiile politice din mediul online provoacă frustrare, furie, teamă sau tristețe. Autorii studiului susțin că această evoluție este legată de modul în care platformele optimizează distribuția conținutului. Obiectivul principal devine creșterea interacțiunii și a veniturilor. Experiența utilizatorului și calitatea informației pierd teren.
Raportul propune șapte direcții de acțiune pentru instituțiile europene, autorități, educatori și platformele digitale:
- Prima recomandare privește transparența algoritmică. Platformele ar trebui să explice în limbaj clar criteriile principale prin care conținutul este recomandat și să ofere utilizatorilor control real asupra fluxului de informații.
- A doua recomandare vizează audituri independente și permanente ale riscurilor sistemice generate de algoritmi.
- A treia propune setări implicite de protecție pentru utilizatori, inclusiv limitarea redării automate și instrumente simple pentru ajustarea recomandărilor.
- A patra direcție este educația digitală. Studiul subliniază nevoia de alfabetizare informațională și de dezvoltare a unor platforme civice digitale care să sprijine dezbaterea publică.
- A cincea recomandare privește aplicarea coordonată a legislației europene, în special Regulamentul privind serviciile digitale și AI Act.
- A șasea vizează drepturile digitale ale utilizatorilor, inclusiv portabilitatea extinsă a datelor și protecția împotriva designului manipulator.
- A șaptea recomandare propune discutarea unei limite de vârstă mai ridicate pentru accesul complet la rețelele sociale.
Raportul ridică o problemă importantă pentru democrațiile europene. Spațiul public digital este astăzi modelat în mare măsură de sisteme automate pe care utilizatorii nu le înțeleg. În lipsa unor reguli clare și a unei transparențe reale, algoritmii pot influența percepțiile politice și climatul dezbaterii publice.
Documentul integral, în limba engleză, poate fi consultat mai jos:
