A vorbi astăzi despre etica în afaceri, poate fi considerat o provocare. Dicționarul Explicativ al Limbii Române, definește etica, ca fiind, printre altele, totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei unei anumite societăți sau organizații. Pornind de la această definiție, putem îndrăzni să vorbim despre ipoteza că afacerile ar trebui să conțină și o dimensiune care să reflecte o anumită responsabilitate socială. Cei care imbrațișeaza această idee, cred că atât marile corporații, cât și firmele mici au obligații si față de societate, obligații care se situează imediat sub cea de maximizare a profitului. Echipa managerială își asumă, la preluarea mandatului, în mod implicit, o responsabilitate bazată pe credibilitate față de toți cei implicați în bunul mers al organizației. În ultimii ani, marile corporații tind să devină din ce în ce mai conștiente la nivel global de responsabilitățile lor față de totalitatea celor pe care activitățile desfășurate de ei îi implică. Deși nu există o formulă universală pentru a rezolva provocările etice, analiza poziției tuturor celor implicați, oferă premisele necesare pentru a putea încerca o radiografie a fenomenului. Este necesară întocmirea unei liste a tuturor părților ce pot fi afectate de respectiva decizie de afaceri, urmând a fi totodată evaluate daunele și beneficiile acestei acțiuni asupra tuturor celor implicați. Este în aceeași măsură importantă, analiza care determină drepturile și responsabilitățile fiecăreia dintre părțile afectate. De aici și până la apariția unui comportament etic, mai este doar un pas. Se poate astfel concluziona că, în construirea valorii, etica afacerilor și responsabilitatea socială organizațională pot avea un rol major în dezvoltarea unei societăți.
Într-o lume în care valorile şi reperele morale sunt în declin , implicarea socială și conștiința civică sunt deziderate esențiale pentru buna funcționare a unei societăți democratice. În teorie, cetățenii ar trebui să fie actorii principali în viața politică și socială, să participe activ la deciziile care le afectează comunitatea şi să își exercite drepturile și obligațiile fundamentale într-un mod responsabil. Totuși, realitatea este mult mai complexă și contradictorie. Societatea noastră este marcată de un individualism ascendent, încurajat de valorile consumerismului și ale succesului personal, mai ales acela legat de ptoiectarea propriei imaginii pe reţelele sociale. În acest context, noțiunile de bine comun, solidaritate și responsabilitate civică sunt adesea lăsate în umbră. Individualismul exacerbat nu doar că subminează reperele morale și politice, dar creează și o cultură a competiției și auto-suficienței, unde empatia și implicarea în comunitate devin inevitabil marginale. ...