Treceți la conținutul principal

De la soldat la general

Mi-a captat atenția zilele trecute un articolul foarte interesant pe care Varujan Vosganian l-a postat pe blogul său. Îmi face plăcere să împărtășesc și cititorilor mei punctul său de vedere referitor la tema avansărilor din armată, temă ce s-a aflat în prim-planul scenei politice în ultimele zile.

Permiteţi să raportez: am efectuat serviciul militar cu termen redus în perioada octombrie 1977 – iunie 1978 la UM 01256, în Caracal. Am primit, după un nou stagiu de două săptămâni, la sfârşitul studiilor universitare, în septembrie 1982, gradul de sublocotenent în rezervă. Cum de atunci nu am fost niciodată concentrat, în calitate de rezervist, am păstrat aceleaşi două steluţe pe umăr. Mărturisesc că am fost întrebat – vă imaginaţi, mai ales pe vremea când eram ministru – dacă doresc să fiu înaintat în grad. Mi s-a părut însă că a fi înaintat în grad fără să parcurgi stagiile de pregătire aferente e doar un fel de-a confirma că îmbătrâneşti pe degeaba. Astfel încât, cel puţin din punct de vedere militar, am rămas sublocotenent, tânăr şi neliniştit.

Ce ne facem, însă, cu puhoiul de avansări din ultimii ani? Nu ştiu câţi generali are acum Armata Română, dar mi-e şi frică să întreb.

(...)

Nu ştiu cât e de adevărată lista coloneilor politici şi jurnalişti prezentată de Antena 3. Dar, dacă vom consulta lista generalilor, unde găsim oameni care n-au fost în viaţa lor pe vreun teatru de război, n-au parcurs etapele obligatorii de studiu şi de instrucţie, confundându-se campaniile militare cu campaniile electorale, e lesne de înţeles cam cum stă treaba şi cu coloneii. Cel mai interesant este că mulţi dintre aceşti colonei nici nu au fost militari de carieră, au fost rezervişti (atunci când, totuşi, au efectuat stagiul militar). Ca şi cum ai putea să iei Gheata de aur stând tot timpul în vestiare.

Nu înţeleg cu ce te poate încălzi faptul că, dacă tot eşti în rezervă şi ai depăşit vârsta de concentrare, ai umerii încărcaţi de grade militare. Ce importanţă are, doar nu eşti un hotel din Dubai, să te lauzi cu stelele. Onoarea castei militare trebuie respectată. Noi am avut doar trei mareşali (cu excepţia regilor, care primeau onorific acest titlu): Prezan, Averescu şi Antonescu. Am avut generali faimoşi, care au făcut faima Armatei Române. Avem şi acum generali de această talie, chiar dacă – din fericire – nu au participat la războaie care să adeverească acest lucru. Gradul de general, ca orice alt grad din armata română, trebuie respectat iar primul gest de respect este să îi asigurăm prestigiul. Când tipăreşti prea multă monedă, e inflaţie şi moneda îşi pierde prestigiul. Când confecţionezi prea multe decoraţii şi prea mulţi epoleţi, ai inflaţie de colonei şi de generali şi funcţia militară îşi pierde prestigiul.

Vedem generali făcuţi peste noapte, epoleţi care rodesc, ca sub o ploaie de stele. Colonei care au trudit doar la căputa cizmei domnului preşedinte, ca ea să stralucească mai bine. Rog pe toţi aceştia să se gândească la faptul că un soldat mort pe un teatru de război primeşte doar o avansare de un grad, post-mortem. Şi poate că atunci se vor ruşina şi vor da înapoi stelele care le luminează pe degeaba umerii costelivi, netrăiţi în onoarea militară.”

Sursa: Raportez cu mândrie: deţin cel mai glorios şi mai lipsit de suspiciune grad din Armata română: cel de sublocotenent, Blog Varujan Vosganian, www.vosganian.ro

Postări populare de pe acest blog

Despre conștiința civică

Într-o lume în care valorile şi reperele morale sunt în declin , implicarea socială și conștiința civică sunt deziderate esențiale pentru buna funcționare a unei societăți democratice. În teorie, cetățenii ar trebui să fie actorii principali în viața politică și socială, să participe activ la deciziile care le afectează comunitatea şi să își exercite drepturile și obligațiile fundamentale într-un mod responsabil. Totuși, realitatea este mult mai complexă și contradictorie. Societatea noastră este marcată de un individualism ascendent, încurajat de valorile consumerismului și ale succesului personal, mai ales acela legat de ptoiectarea propriei imaginii pe reţelele sociale. În acest context, noțiunile de bine comun, solidaritate și responsabilitate civică sunt adesea lăsate în umbră. Individualismul exacerbat nu doar că subminează reperele morale și politice, dar creează și o cultură a competiției și auto-suficienței, unde empatia și implicarea în comunitate devin inevitabil marginale. ...

La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul...

Într-o epocǎ în care știința și religia nu mai sunt inamicii de altǎdatǎ, teoria conform căreia o civilizație extraterestrǎ, sau mai multe, ar fi venit pe Terra în trecutul îndepă rtat , a construit edificii megalitice, piramide, aşezǎri grandioase, a uns Regi, şi a lasat în urmǎ o serie întreagǎ de artefacte inexplicabile, este unul dintre cele mai fascinante și controversate subiecte de discuție din zilele noastre. Deși popularizate excesiv de numeroși autori, mai ales in mediul online, aceste teorii încǎ nu se bazează pe dovezi arheologice sau științifice solide, dar pot avea o influențǎ asupra modului în care este perceputǎ istoria civilizației umane. Ideea că Pământul ar fi fost vizitat sau chiar colonizat de civilizații extraterestre nu este nouă. Ea își are rădăcinile în secolului XX, fiind promovată de Zecharia Sitchin care a scris numeroase cărți în care propunea o explicatie a originii umane ce implica astronauții antici. Sitchin a atribuit formarea culturii sumeriene Anunnak...

Despre amprenta digitală

  Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, prezența noastră în mediul online devine de voie, de nevoie, omniprezentă. Fie că vorbim de rețele sociale, site-uri de cumpărături, aplicații de servicii sau platforme educaționale, fiecare acțiune pe care o întreprindem în mediul online lasă o amprentă digitală. Aceste urme digitale conduc la o cantitate imensă de informații care pot dezvălui multe despre comportamentul nostru, preferințele personale și în final, chiar despre personalitatea noastră. Amprenta digitală personală, reprezintă totalitatea informațiilor colectate în sistemele informatice, prin intermediul activităților noastre pe internet. Aceste date includ cel puțin două categorii de informații: amprenta digitală activă și cea pasivă. Amprenta activă se referă la informațiile pe care utilizatorii le oferă în mod conștient, așa cum sunt postările pe rețelele sociale, recenziile, comentariile sau fotografiile încărcate. Amprenta pasivă în schimb, constă în informațiile colec...