Inteligența Artificială: Între progres și provocări Globale

Într-o lume în care inteligența artificială (IA) redefinește economia, politica și societatea, întrebarea esențială nu este „dacă” va transforma lumea, ci „cum” o va face și cine va beneficia de pe urma acestei schimbări. IA promite o creștere semnificativă a productivității, cu aplicații ce variază de la roboți chirurgicali cu precizie submillimetrică la algoritmi care optimizează lanțuri de aprovizionare în timp real. În sectorul sănătății, de exemplu, sistemele de diagnostic bazate pe IA reduc erorile medicale cu până la 30%, conform unui studiu OECD din 2023. Însă, dincolo de aceste beneficii, realitatea economică ar putea deveni tot mai polarizată. Potrivit estimărilor McKinsey, peste 20% dintre locurile de muncă actuale vor fi automatizate în următorii 10-20 de ani, afectând în special muncitorii cu calificări medii din manufactură, retail sau administrație. Fără măsuri adecvate, riscăm o societate și o piață a muncii distorsionate. Pe de o parte, o elită tehnologică (ingineri, specialiști în date) iar pe de altă parte, o masă de lucrători marginalizați și fără o perspectivă de viață decentă. 

Soluțiile propuse de unele organizații internaționale, includ:
• Investiții în educație continuă, cu programe de recalificare finanțate de state și corporații (ex.: inițiativa germană „Digitale Bildungsoffensive”);
• Impozitarea roboților sau a companiilor care automatizează masiv, pentru a finanța protecția socială;
• Venitul universal de bază, testat deja în Finlanda și California, ca tampon împotriva șomajului tehnologic.

Politica în Era Algoritmilor.

Inteligența artificială a devenit un instrument dublu în guvernare. Pe de o parte, guvernele utilizează IA pentru a preveni crize: algoritmii NASA deja anticipează incendii de pădure cu 48 de ore înainte de izbucnire, iar în India, platformele AI-for-Agri ajută peste 10 milioane de fermieri să gestioneze resursele. Pe de altă parte, IA poate fi arma perfectă pentru sistemele autoritare. În China acestă metodă a fost folosită prin Sistemul de Credit Social, unde recunoașterea facială și analiza comportamentală pedepsesc „abaterile” cetățenilor, așa cum am văzut în timpul pandemiei. În 2024, Amnesty International a denunțat folosirea acestor tehnologii pentru a suprima protestele din Chengdu.

Un alt punct critic este erodarea democrației. Microtargeting-ul electoral și deepfake-urile au devenit arme standard în bătăliile politice:
• În alegerile din India (2024), partidele au folosit avataruri IA pentru a personaliza mesaje pentru 500 de grupuri etnice diferite;
• iar în Statele Unite, un deepfake cu Joe Biden a provocat panică în piața de criptomonede, scăzând Bitcoin cu 8% într-o oră.

Lupta pentru controlul IA a creat o geopolitică a algoritmilor:
• Uniunea Europeană a adoptat AI Act (2024), interzicând sistemele de „scor social” și limitând recunoașterea facială în spații publice;
• SUA oscilează între reglementare și libertate: în 2025, administrația Trump a desființat cerințele de transparență pentru IA generativă, declanșând proteste în Silicon Valley;
• China investește 150 miliarde de dolari anual în IA militară, în timp ce Rusia și Ucraina folosesc deja roboți cu IA pe câmpul de luptă.
Fără un cadru de reglementare global, riscăm un „Război Rece al IA”, unde tehnologia amplifică rivalitățile dintre națiuni. Inițiativa ONU „Global AI Governance”  încearcă să stabilească standarde etice, dar negocierile sunt blocate de disputele privind supravegherea.

Energia și IA.

În timp ce majoritatea discuțiilor despre IA se concentrează pe economie și politică, unul dintre cele mai promițătoare domenii de aplicare rămâne sectorul energetic. În Germania și Danemarca, algoritmii predictivi sunt folosiți pentru a anticipa producția de energie eoliană și solară, asigurând o distribuție eficientă a electricității. În SUA, Google DeepMind colaborează cu rețele electrice inteligente pentru a reduce pierderile energetice cu până la 10%, echivalentul consumului anual al unui oraș de dimensiunea San Francisco.

Chiar și în România un astfel de instrument ar putea fi util pentru:
• Optimizarea producției din surse regenerabile – panouri solare și turbine eoliene ar putea genera energie mai eficient dacă ar fi integrate cu algoritmi de predicție meteo.
• Managementul consumului industrial – fabricile ar putea ajusta automat consumul de energie în funcție de fluctuațiile rețelei.
• Îmbunătățirea eficienței rețelelor electrice – implementarea rețelelor inteligente ar putea reduce pierderile și ar preveni suprasolicitarea.

România: Hub Tehnologic sau Atelier Digital?

În acest domeniu, România se află într-un paradox:
• Potențial: Este al 6-lea exportator european de servicii IT, cu un sector în creștere (6,2% din PIB în 2024) și 150.000 de profesioniști;
• Riscuri: 40% dintre absolvenții IT emigrează, iar 70% din proiectele locale de IA sunt finanțate de corporații străine.
Domenii-cheie pentru IA în România:
1. Agricultura 4.0: Senzori IoT și algoritmi de recoltă ar putea crește producția cu 25%, dar doar 30% din zonele rurale au internet rapid.
2. Digitalizarea administrației: Chatbot-uri precum „Ghișeu virtual” ar reduce timpul de așteptare la ghișee de la 2 ore la 10 minute.
3. Securitate cibernetică: România are nevoie de sisteme IA autohtone pentru a contracara atacurile ransomware, care au crescut cu 200% în 2024.
        4.     În domeniul energiei, algoritmii ar putea fi folosiți pentru a anticipa producția de energie eoliană și solară, asigurând o distribuție eficientă a electricității având în vedere creșterea numărului de prosumatori și nu numai.

Concluzie: Inteligența artificială nu este nici salvatorul, nici monstrul din cămara progresului. Este o oglindă a ambițiilor și priorităților umanității. Deciziile luate astăzi vor determina dacă AI va consolida libertățile și drepturile omului, sau va normaliza supravegherea cetățenilor, va ajuta la raționalizarea resurselor și creșterea bunăstării, sau dacă va reduce sau va amplifica sărăcia.