Într-un context global tensionat, președinte american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin au purtat marți o discuție telefonică de peste două ore în căutarea unor compromisuri care să conducă la încheierea conflictului din Ucraina și nu numai. Această convorbire, descrisă de ambele părți ca fiind „productivă”, a stârnit dezbateri aprinse despre perspectivele unei păci sustenabile, având în vedere diferențele semnificative dintre punctele de vedere ale celor două țări aflate în conflict.
Președintele Trump, care și-a relansat recent prezența pe scena politică internațională printr-o campanie activă de realiniere a relațiilor SUA cu principalii actori globali, inclusiv cu Rusia, a reiterat intenția de a pune capăt conflictului „cât mai repede posibil”. Într-o declarație post-convorbire, președinte SUA a subliniat că resursele alocate războiului ar putea fi îndreptate către proiecte de reconstrucție și bunăstare atât în Ucraina, cât și în Rusia. „Este timpul să ne concentrăm pe oameni, nu pe distrugere, a declarat domnul Trump. Pe de altă parte, președintele rus Vladimir Putin a apreciat „spiritul constructiv” discuțiilor cu președintele Trump, dar a insistat că orice acord de pace necesită garanții solide pe termen lung. Kremlinul menține cerința ca Ucraina să renunțe la aspirațiile de aderare la NATO și solicită o încetare a sprijinului militar occidental, inclusiv livrările de armament. „Fără aceste condiții, un armistițiu ar fi doar o pauză temporară într-un război care va continua să smulgă vieți”, a afirmat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Într-o mișcare oarecum surprinzătoare, Putin a acceptat o pauză de 30 de zile în atacurile reciproce asupra infrastructurilor energetice. Deși nu este un armistițiu oficial, această decizie ar putea oferi un cadru stabil pentru negocieri. Potrivit analiștilor, Rusia încearcă să capitalizeze în privința presiunilor politice privind reducerea sprijinului militar către Ucraina, în timp ce Kievul se confruntă cu o ofensivă militară tot mai dificil de contracarat.
Ucraina, lăsată în afara discuțiilor directe dintre Moscova și Washington, a reacționat de această dată, cu tact și cu prudență. Președintele Volodimir Zelensky a subliniat că orice acord de pace trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a țării, inclusiv recâștigarea controlului asupra teritoriilor ocupate. „Nu vom accepta o pauză care să permită Rusiei să se regrupeze. Pace înseamnă dreptate, nu compromisuri forțate”, a declarat Zelensky într-un discurs televizat.
Uniunea Europeană, prin înaltul reprezentant pentru politică externă Josep Borrell, a exprimat scepticism față de propunerile Rusiei: „O pace durabilă nu poate fi negociată în absența Ucrainei sau pe baza ultimatumurilor”. În schimb, Secretarul General al ONU, António Guterres, a salutat orice inițiativă de reducere a violenței, cerând o extindere a pauzei și includerea organismelor internaționale în negocieri.
Ce urmează? Pași concreți sau stagnare?
Deși discuția dintre președinții Trump și Putin a deschis o fereastră de dialog, experții subliniază că drumul către pace este obstrucționat de divergențe profunde. Andrei Kortunov, director al Consiliului Rus pentru Afaceri Internaționale, remarcă: „Lipsa încrederii reciprocă este cea mai mare barieră. Chiar dacă atacurile se opresc temporar, fiecare parte se pregătește pentru un război îndelungat”. Pauza de 30 de zile privind sistarea atacurilor asupra infrastructurii energetice ar putea fi un test pentru intențiile Moscovei, consideră analiștii. Dacă armistițiul o să fie respectat, grupurile de lucru ar putea începe discuții tehnice privind schimbul de prizonieri și stabilirea unor coridoare umanitare. Totuși, fără un acord cu privire la modalitățile de monitorizare a armistițiului, eventual prezența unor trupe de menținere a păcii, perspectiva unei înțelegeri durabile rămâne în acest moment incertă.
