În alocuțiunea mea am vorbit despre
obiectivele strategiei "Europa 2020", cu accent pe zona de energie:
Strategia
"Europa 2020" a fost adoptată de Consiliul European din luna iunie
2010. Strategia are drept scop implementarea unei economii bazate pe
cunoaștere, sustenabilă și atotcuprinzătoare, cu niveluri ridicate de ocupare,
productivitate și coeziune socială. Obiectivele-cheie se prezintă sub forma a
cinci ținte pe segmentele de ocupare, cercetare-dezvoltare, schimbări climatice
și energie, educație și sărăcie și excludere socială. Pentru a măsura
progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor Strategiei 2020, au fost
stabilite 5 obiective majore la nivelul UE. Acestea sunt transpuse în obiective
naționale, pentru a reflecta circumstanţele fiecărui stat membru în parte.
OBIECTIVE EUROPENE PENTRU 2020
1. Ocuparea forţei de muncă. O rată de ocupare
a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi
64 de ani
2.
Cercetare şi dezvoltare. Alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi
dezvoltare
3.
Schimbări climatice şi energie. Reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect
de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile
înregistrate în 1990 creşterea ponderii surselor de energie regenerabile pânăla
20% creşterea cu 20% a eficienţei energetice
4.
Educaţie. Reducerea abandonului şcolar la sub 10% creşterea la peste 40% a
ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de
30-34 de ani
5.
Sărăcie şi excluziune socială. Reducerea cu cel puţin 20 de milioane a
numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a
excluziunii sociale
Cele
trei priorităţi ale Strategiei 2020 privind dezvoltarea sectorului energetic
conturează şi reafirmă viziunea UE asupra dezvoltării. Ele pot asigura cadrul
de acţiune atât pe termen scurt, pentru reluarea creşterii economice, cât şi pe
termen lung, pentru atingerea obiectivelor de competitivitate bazată pe
cunoaştere, inovare şi creativitate, eco-eficienţă şi coeziune socială şi
teritorială. Obiectivul „20/20/20” referitor la schimbările climatice şi
energie a fost deja asumat de statele membre în contextul adoptării pachetului
energie-schimbări climatice. Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintăinstrumentul
de implementare la nivel naţional a strategiei Europa 2020 şi, totodată,
platforma-cadru pentru definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare
economică a României, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene (UE).
România nu întrevede dificultăţi în atingerea obiectivului de 24% aferent
surselor regenerabile de energie (RES) şi consideră că potenţialul său în acest
domeniu, sistemul de promovare al RES şi aplicarea prevederilor Directivei
2009/28/CE vor avea contribuţii importante în acest sens. De asemenea își asumă
pînă în anul 2020 reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% și
creșterea eficienței energetice cu 19% (10 Mtep, exprimat ca reducere a
consumului de energie primară). Pentru atingerea ţintei naţionale asumate în
domeniul surselor regenerabile de energie, România a continuat promovarea
acestora prin intermediul certificatelor verzi. În perioada 2006-2010, România
a înregistrat o creștere a procentului de energie regenerabilă în consumul brut
final de energie de 6,3% (de la 17,1% la 23,4%), una dintre cele mai mari
creșteri alături de state precum Estonia - 8,2%, Danemarca – 5,7%, Suedia –
5,2% sau Spania-4,8%. Aceastătendință de creștere se menține și în prezent,
interesul investitorilor remarcându-se în zona centralelor eoliene,
fotovoltaicelor și producerii de energie din biomasă.
Exemplu:
Aplicarea schemei de acordare a certificatelor verzi, în perioada aprilie –
septembrie 2012, a condus la punerea în funcţiune a încă 294 MW instalaţi în
grupuri energetice utilizând surse regenerabile. În consecinţă,puterea
instalată în centralele care beneficiază de sistemul de promovare, la data de
30.09.2012, este de 1960 MW, aprox. 10% din capacitatea total instalatăîn RO.
Prin
Legea nr. 134/2012, cu modificari si completari, a fost aprobata OUG nr.
88/2011 de modificare şi completare a Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea
sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de
energie. Principalele modificări aduse de Legea nr. 134/2012 se referă la:
- Creșterea
numărului de certificate verzi acordate producătorilor de energie electrică din
biomasă care provine din culturi energetice sau deşeuri forestiere,
- În
factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea
certificatelor verzi se facturează separat faţă de tarifele/preţurile pentru
energia electrică
- Reducerea
valorii penalităților în cazul neîndeplinirii cotei,
- Modificări
în utilizarea fondurilor rezultate din plata penalităților,
- Schimbarea
regulilor în cazul cumulului de ajutoare,
- Ajustări
ale numărului de certificate verzi în caz de supracompensare, aplicabile noilor
producători, nu mai devreme de anul 2014 pentru producătorii de energie
electrică din surse fotovoltaice și nu mai devreme de 2015 pentru celelalte
tehnologii.
Ca
urmare a aprobării acestei legi, a fost modificat și aprobat Regulamentul de
acreditare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de
energie pentru aplicarea sistemului de promovare și a fost pusă în discuție
revizuirea Metodologiei de stabilire a cotelor anuale de achiziţie a
certificatelor verzi. La capitolul eficiență energetică: Pentru capacităţile de
producere în cogenerare, începând cu luna aprilie 2011, s-a introdus schema de
sprijin tip bonus. Schema a fost notificată Comisiei Europene în concordanţă cu
reglementările europene privind ajutorul de stat. Sunt eligibili pentru a
beneficia de schemă de sprijin atât producătorii care activează în sectorul
producerii de energie electrică şi termică în cogenerare, cu excepţia celor
care folosesc surse regenerabile de energie, cât şi consumatorii care deţin
centrale de cogenerare de mică putereşi de microcogenerare, şi livrează o parte
din energia electrică produsă în reţelele electrice, dacă utilizează energia
electrică şi termică produsăpreponderent pentru consumul propriu şi dispun de
grupuri de măsurare care respectă prevederile legale. Nu se acordă schema de
sprijin pentru cantitatea de energie electrică produsă în centrale de
cogenerare de înaltă eficienţă ce nu este livrată în reţelele electrice. În
baza schemei de ajutor propuse, producătorii de energie electrică şi termică în
cogenerare primesc lunar, pentru fiecare unitate de energie electrică
(exprimată în MWh), produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în
reţelele Sistemului Electroenergetic Naţional, o sumă de bani denumită “bonus”.
Bonusurile sunt determinate pentru trei combustibili utilizaţi pentru
producerea de energie electrică şi termică în cogenerare: combustibil solid,
combustibil gazos asigurat din reţeaua de transport şi combustibil gazos
asigurat din reţeaua de distribuţie. Valoarea bonusului este aceeaşi pentru
toţi producătorii de energie electrică şi termică ce utilizeazăacelaşi tip de
combustibil. Bugetul schemei este de aprox. 4,7 miliarde € (20.283.882.568 lei)
pentru perioada 2011-2023. Fondurile necesare acordării bonusului sunt
asigurate prin colectarea lunară a unei contribuţii, de la toţi consumatorii de
energie electrică, precum şi de la furnizorii care exportă energie electrică.
Aceste fonduri sunt colectate într-un cont creat de către administratorul
schemei, CN Transelectrica SA furnizorii de energie electrică având obligaţia
virării în acest cont a contribuţiei pentru cogenerare. Administratorul schemei
are obligaţia plăţii bonusului către beneficiari. Valoarea contribuţiei este
stabilită anual de către ANRE şi poate fi revizuită semestrial. Având în vedere
tehnologiile de cogenerare existente ce pot beneficia de schemă de ajutor, numărul
maxim de beneficiari estimat este 500. În perioada aprilie - august 2012, 35 de
operatori au beneficiat de schema de sprijin. Sumele totale acordate ca bonus
în perioada aprilie 2011 – august 2012 sunt în valoare de 1194,572 milioane
lei.