Curtea Constituțională a României (CCR) a luat recent o decizie fără precedent, anulând rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. În conformitate cu atribuţiile şi competenţele sale, CCR interpretează Constituția în spiritul și litera sa, asigurându-se că toate actele normative și procedurile electorale respectă principiile fundamentale ale statului de drept. În acest caz, CCR a considerat că neregulile identificate au fost suficient de grave pentru a justifica anularea alegerilor și reluarea procesului electoral. Această decizie a fost motivată de apariția unor "elemente noi" care au indicat vicii în procesul electoral. Elementele noi, la care face Curtea referire, au apărut în urma desecretizării unor documente ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care au relevat implicarea unui actor statal în procesul electoral din România. Aceste documente au arătat că procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale. În urma analizei ducumentelor desecretizate, CCR a constatat că neregulile au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali. Aceste nereguli au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Conform articolului 146 litera f) din Constituție, CCR are competenţa de a verifica constituționalitatea actelor normative și de a soluționa contestațiile privind alegerile. Aşa cum au declarat judecătorii curții, Decizia de anulare a alegerilor a fost luată pe baza unor nereguli semnificative care au afectat rezultatele primului tur. Anularea alegerilor prezidențiale și reluarea întregului proces electoral reprezintă o măsură extremă, dar necesară pentru a asigura corectitudinea și transparența procesului democratic. Decizia CCR este definitivă și obligatorie, fiind publicată în Monitorul Oficial al României.
Decizia a generat reacții diverse în rândul politicienilor și al publicului. Unii au considerat că decizia este o lovitură de stat oficializată, în timp ce alții au susținut că este o măsură necesară pentru a proteja democrația și statul de drept. Anularea alegerilor prezidențiale și reluarea procesului electoral implică organizarea unui nou scrutin, cu stabilirea unei noi date pentru alegeri și a unui nou program calendaristic. Această decizie excepțională, subliniază importanța respectării stricte a normelor constituționale și a asigurării unui proces electoral corect și transparent. Este un precedent important pentru viitoarele alegeri și pentru consolidarea democrației în România. Totuși, reluarea întregului proces electoral pentru alegerea președintelui României, va necesita resurse suplimentare și va prelungi perioada de incertitudine politică în România.
