Treceți la conținutul principal

Ziua de 9 mai este o dată cu multiple semnificaţii

Ziua Independenţei României, sfârşitul celui de al II-lea război mondial şi Ziua Europei.

La 9 Mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, făcea o declaraţie ce va fi pilonul construcţiei europene. El cerea germanilor, dar şi altor ţări europene să-şi unească producţiile de oţel şi cărbune ca primă fundaţie a unei federaţii europene. Apoi, pe 18 aprilie 1951 s-a semnat tratatul ce punea bazele Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi.

Cum s-a ajuns la Uniunea de astăzi?
1951. Se semnează Tratatul Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului
1957. Se semnează Tratatul Comunităţii Europene a Energiei Atomice şi al Comunităţii Economice Europene
1962. Se adoptă politica agricolă comună
1968. Ia naştere Uniunea Vamală
1973. Marea Britanie, Danemarca şi Irlanda aderă la CEE
1979. Este creat Sistemul Monetar European
1981. Grecia aderă la CEE
1986. Spania şi Portugalia aderă la CEE
1992. Este semnat Tratatul Uniunii Europene, la Maastricht
1995. Austria, Finlanda şi Suedia aderă la UE
1999. Este lansată moneda unică europeană, euro.
2004. Aderă la UE, 10 state din Europa Centrală şi de Est, printre care şi fostele state comuniste Cehia, Ungaria, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Slovacia şi Slovenia.
2007. Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 şi confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004. Raportul de ţară privind progresele României din octombrie 2004 a afirmat de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dată de aderare pentru România şi Bulgaria. Cele două ţări au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abaţia Neumünster din Luxemburg.

Decizia serbării Zilei Europei in fiecare an, la 9 mai, a fost luata de Consiliul European de la Milano, din 1985.

Postări populare de pe acest blog

Despre conștiința civică

Într-o lume în care valorile şi reperele morale sunt în declin , implicarea socială și conștiința civică sunt deziderate esențiale pentru buna funcționare a unei societăți democratice. În teorie, cetățenii ar trebui să fie actorii principali în viața politică și socială, să participe activ la deciziile care le afectează comunitatea şi să își exercite drepturile și obligațiile fundamentale într-un mod responsabil. Totuși, realitatea este mult mai complexă și contradictorie. Societatea noastră este marcată de un individualism ascendent, încurajat de valorile consumerismului și ale succesului personal, mai ales acela legat de ptoiectarea propriei imaginii pe reţelele sociale. În acest context, noțiunile de bine comun, solidaritate și responsabilitate civică sunt adesea lăsate în umbră. Individualismul exacerbat nu doar că subminează reperele morale și politice, dar creează și o cultură a competiției și auto-suficienței, unde empatia și implicarea în comunitate devin inevitabil marginale. ...

La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul...

Într-o epocǎ în care știința și religia nu mai sunt inamicii de altǎdatǎ, teoria conform căreia o civilizație extraterestrǎ, sau mai multe, ar fi venit pe Terra în trecutul îndepă rtat , a construit edificii megalitice, piramide, aşezǎri grandioase, a uns Regi, şi a lasat în urmǎ o serie întreagǎ de artefacte inexplicabile, este unul dintre cele mai fascinante și controversate subiecte de discuție din zilele noastre. Deși popularizate excesiv de numeroși autori, mai ales in mediul online, aceste teorii încǎ nu se bazează pe dovezi arheologice sau științifice solide, dar pot avea o influențǎ asupra modului în care este perceputǎ istoria civilizației umane. Ideea că Pământul ar fi fost vizitat sau chiar colonizat de civilizații extraterestre nu este nouă. Ea își are rădăcinile în secolului XX, fiind promovată de Zecharia Sitchin care a scris numeroase cărți în care propunea o explicatie a originii umane ce implica astronauții antici. Sitchin a atribuit formarea culturii sumeriene Anunnak...

Despre amprenta digitală

  Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, prezența noastră în mediul online devine de voie, de nevoie, omniprezentă. Fie că vorbim de rețele sociale, site-uri de cumpărături, aplicații de servicii sau platforme educaționale, fiecare acțiune pe care o întreprindem în mediul online lasă o amprentă digitală. Aceste urme digitale conduc la o cantitate imensă de informații care pot dezvălui multe despre comportamentul nostru, preferințele personale și în final, chiar despre personalitatea noastră. Amprenta digitală personală, reprezintă totalitatea informațiilor colectate în sistemele informatice, prin intermediul activităților noastre pe internet. Aceste date includ cel puțin două categorii de informații: amprenta digitală activă și cea pasivă. Amprenta activă se referă la informațiile pe care utilizatorii le oferă în mod conștient, așa cum sunt postările pe rețelele sociale, recenziile, comentariile sau fotografiile încărcate. Amprenta pasivă în schimb, constă în informațiile colec...