Este evident pentru toată lumea ca revoluțiile din lumea arabă se derulează pe fondul austerității impuse de regimurile dictatoriale. Generalul Zine el Abidine Ben Ali, președintele Tunisiei până la revoluția de săptămâna trecută, a fost considerat drept un dictator, al cărui regim nedemocratic şi autoritar ar fi dus la mișcarea de protest care l-a înlăturat din fruntea statului după 23 de ani. Protestele din Egipt au pornit la scurtă vreme după cele din Tunisia. Zeci de oameni au murit până acum, sute au fost răniţi, iar circa 1.100 au fost arestaţi în întreaga ţară, de la izbucnirea protestelor. Mubarak a demis guvernul şi a promis să adopte măsuri de reformă economice şi politice, dar nu se gândește la demisie. Marile puteri, SUA, Marea Britanie şi Germania şi-au exprimat profunda îngrijorare faţă de situaţia în care s-a ajuns în Egipt. Motivele sociale ale protestelor pot fi în parte ameliorate, rămâne însă de văzut dacă protestatarii se vor mulţumi cu mici reforme ici-colo. Unii analişti evocă scenariul experimentat în Europa centrală şi de est. Nu cred în acest scenariu. Cel puţin în cazul Egiptului nu îi văd utilitatea iar, în plus, aici nu se aplică nici teoria destabilizării de către FMI. Preşedintele Mubarak nu dorea să implementeze un acord de împrumut cu FMI, cu toate că Fondul îl curta de mult. Adevărul este că liderii din palatele lumii arabe au pierdut de mult contactul cu realitatea şi nu mai cunosc grijile populaţiei, care sunt, în fond, foarte simple şi sunt legate de viaţa de zi cu zi. În încercarea de a preveni extinderea protestelor şi în Siria, Preşedintele Bashar al-Assad, promite reforme politice, după revoltele din Tunisia şi Egipt. Oare cine urmează la rând...
Capitolul I Comunicarea îşi găseşte maxima expresie în discurs. Secretul unui discurs reuşit constă în pregătirea, exersarea, analizarea şi din nou exersarea acestuia. De aceea am ales să vorbesc despre discurs ca o modalitate separată de transmitere a mesajului. Discursul trebuie să aibă în intenţie atingerea unei serii de obiective prin intermediul unor modalităţi specifice de abordare. Ca atare, înainte de a începe un discurs, trebuie să vă gândiţi la auditoriu, la mesajele pe care încercaţi să le transmiteţi acestuia şi la cât va fi de receptiv. Ce obiectiv urmăriţi – să-l informaţi, să-l convingeţi, să-l inspiraţi sau să-l distraţi? Fiecare tip de obiectiv implică abordarea unor modalităţi diferite de a construcţie şi de expresie. Un discurs este un proces extrem de complex care presupune nu numai o etapă de pregătire anterioară, ci şi o serie de reguli pe parcursul desfăşurării sale. Pregătirea iniţială presupune: Cunoaşterea audienţei: din cine este formată, ce preocupări